Adio cărbunelui! Cu ce mandat negociază România la Bruxelles închiderea minelor românești?

Green Deal-ul european pune lacătul pe minele de cărbune din România, fără să existe vreun semn că autoritățile noastre ar lua în calcul să negocieze la Bruxelles, în interes național, protejarea acestei resurse naturale.

Ministerul Energiei a anunțat, marți, prin vocea directorului general, Elena Popescu, că decizia privind renunțarea la utilizarea cărbunelui în producerea de energie, impusă de regulamente UE, trebuie asumată în Parlament, printr-o lege care să fie aprobată de Legislativ.

„Va fi o lege a phase out-ului cărbunelui, este introdusă ca şi reformă în PNRR. În această lege să stabilim acele termene, probabil 2030, pe care le-aţi văzut în declaraţiile domnului ministru. 2030, respectiv 2032. Ele trebuie asumate la nivelul Parlamentului, nu este o decizie a Ministerului Energiei, tocmai pentru că presupune costuri sociale, reconversie profesională, dezvoltare regională”, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, Elena Popescu, informează Agerpres.

Directorul general din Ministerul Energiei a menționat că, în prezent, zone întregi din ţară depind de câte un complex energetic care foloseşte cărbune pentru producerea de energie, iar dispariţia bruscă a unuia dintre acestea ar pune în pericol toate companiile din zonă.

„România trebuie să gestioneze la fel de bine nu numai componenta energetică de care răspunde Ministerul Energiei, ci toate celelalte componente, care sunt foarte importante, pentru că sunt zone impactate şi care depind numai de un singur operator. Adică zona Hunedoara depinde numai de CEH (Complexul Energetic Hunedoara, n.r.), zona Târgu Jiu depinde numai de CEO (Complexul Energetic Oltenia, n.r.). Deci toate firmele, firmuliţele, tot ce există acolo depind numai de CEO. Dispare CEO, dispare tot”, a subliniat Elena Popescu.

Oficialul Ministerului Energiei a apreciat că noul plan de decarbonare propus de Comisia Europeană, „Fit for 55”, propune reforme îngrozitor de rapide în sectorul energetic, potrivit sursei citate.

„Pachetul legislativ ‘Fit for 55’ a venit foarte rapid. Nu că ne-a luat prin suprindere, dar este într-adevăr îngrozitor de rapid, adică noi n-am avut timp să transpunem pachetul anterior şi n-au fost nici termene de transpunere ale pachetului anterior şi a venit acest pachet ‘Fit for 55’, care este foarte ambiţios. Bineînţeles că ţintele nu sunt finale.

Este propunerea Comisiei, urmează negocierile în Consiliu, România îşi va stabili propriul mandat pentru intrarea în aceste negocieri, pentru că nu este vorba doar de sectorul energetic, este vorba despre întreaga economie, sectorul transporturilor, sectorul industrial, agricultura, digitalizarea, cercetarea, deci toată economia este impactată, iar viteza cu care trebuie să reacţioneze fiecare domeniu trebuie să fie fantastică. Se lucrează la acest mandat, au fost primele discuţii organizate de către Ministerul de Externe pe acest pachet, pentru stabilirea unui mandat de negociere, nu ştim care va fi deznodământul acestei negocieri, dar un lucru este foarte clar: direcţia către care mergem este dezvoltarea energiilor regenerabile, către decarbonarea industriei, către eliminarea treptată a cărbunelui din mix-ul nostru”, a spus Elena Popescu.

Reamintim că că România, parte din „Green Deal”– Pactul verde european, trebuie să adopte anumite măsuri stabilite la nivelul statelor membre pentru îndeplinirea obiectivului de neutralitatea climatică.

Ce înseamnă, concret, acest lucru pentru România?

Pentru atingerea acestui obiectiv, statele membre trebuie să închidă minele și termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune și să reconvertească atât industria carboniferă, cât și personalul care va rămâne fără locuri de muncă.

În cifre, peste 15000 de mineri și personal auxiliar din Valea Jiului și din Oltenia ar putea rămâne fără loc de muncă.

Prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, ceclara, recent, că România trebuie să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are niciun viitor.

În replica, senatorul Claudiu Târziu, co-președintele AUR, a atras atenția că este obligatorie o strategie pe termen lung, fără de care minele riscă să fie închise rând pe rând, iar minerii și familiile lor să rămână muritori de foame, după cum a relatat RostOnline.