Proclamată la 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Unirea a întâmpinat numeroase opreliști, deși românii bănățeni s-au pronunțat ferm în favoarea unei Uniri „imediate și necondiționate” cu România, notează Demnitatea.info.
Potrivit sursei citate, maghiarii, sârbii și germanii, deveniți importanți numeric în spațiul bănățean prin colonizările derulate de imperiu timp de două secole, au încercat să-și impună propriile proiecte pentru a stăpâni Banatul.
La opt luni de la Proclamarea Unirii de către bănățeni, pe 28 iulie 1919, avea să fie instalată administrația românească. Gheorghe Dobrin a fost numit prefect pentru județul Caraș-Severin cu sediul la Lugoj, iar Aurel Cosma pentru județul Timiș-Torontal, cu sediul la Timișoara.
Peste o sută de mii de români din toate colțurile Banatului vin să-și întâmpine frații la Timișoara pe 3 august, când armata română ajunge în oraș.
„Străzile erau inundate de mulțimea celor dornici să ovaționeze soldații. La ora 10:00, pe Calea Lugojului, intră în oraș coloana militară. În acordurile Răsunetului (Deșteaptă-te Române), îi întâmpină un banderiu de 900 de tineri bănățeni călare, toți în haine albe, naționale, cu căciulă de dorobanț, decorată cu panglică tricoloră”, consemnează Prof. univ. dr Ioan Munteanu.
Prefectul Aurel Cosma adresează salutul de bună venire: „Veacuri de-a rândul am avut bucurii puține, supărări multe, după cum arată istoria. Acum, frații noștri, ați venit în leagănul românilor, vărsând sânge pentru noi, care am gemut sub stăpânire străină.”
Avea să le răspundă tuturor, colonelul Virgil Economu: „Dumnezeu a fost totdeauna în inimile românilor, în inimi curate, cu sentimente valabile și ne-a învățat ca românul să se iubească și să nu trăiască despărțit”.
La 10 august 1919 are loc la Timișoara o mare adunare populară a tuturor bănățenilor, veniți din nou cu zecile de mii din toate colțurile provinciei, să consfințească unirea Banatului cu România.
Adunarea adoptă o rezoluție ce va rămâne în istorie:
„Declarăm unirea pe vecie a întregului Bănat cu Statul român sub sceptrul dinastiei române. Jurăm credință și supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor românilor. Aducem omagiile noastre glorioasei armate române pentru măreața operă și jertfă depusă pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru învingerea bolșevismului maghiar și pentru intrarea triumfală în capitala Ungariei. Luăm cu mulțumirea la cunoștință hotărârile Suveranului nostru și a sfetnicilor săi de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale și suverane ale statului și neamului românesc. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de către Regatul român cu marile puteri aliate, pretindem întreaga provincie a Banatului cu hotarele sale naturale Dunărea, Tisa și Mureșul, din punct de vedere istoric, etnografic și economic, protestăm prin urmare contra oricărei încercări de schimbare arbitrară a hotarelor României Mari. Protestăm contra oricărei încercări de a știrbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului și statului românesc, contra oricărui amestec în chestiunile interne ale statului român.”
Articolul integral este disponibil aici.
- Biserica „Sfântul Mina-Vergu” din București se pregătește de hram - 9 noiembrie 2024
- 9 noiembrie. Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina - 8 noiembrie 2024
- După Germania și Franța, Suedia reintroduce controlul la frontiera internă. Anunțul MAE - 8 noiembrie 2024