Copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, CLARIFICĂRI ESENȚIALE despre candidatul la funcția de președinte de onoare al partidului

Copreședintele Alianței pentru Unirea Românilor- AUR, senatorul Claudiu Târziu, a prezentat, marți, o serie de clarificări privind candidatul la funcția de președinte de onoare al partidului AUR, în contextul în care în spațiul public au fost vehiculate mai multe informații pe acestă temă.

În cel de-al treilea episod din seria Conservatorii, Claudiu Târziu supune atenției, în primul rând membrilor și simpatizanților AUR, trei teme, anume sondajele de opinie, Președinția de onoare a AUR și un nou apel la unitate.

În ceea ce privește al doilea subiect, anume chestiunea președintelui de onoare al AUR, senatorul Claudiu Târziu a explicat care sunt criteriile privind alegerea unui președinte de onoare, stabilite conform statutului partidului.

Președinția de onoare a AUR nu poate fi asigurată de oricine, a subliniat co-președintele AUR, senatorul Claudiu Târziu.

„Noi nu ne-am grăbit să ne punem un președinte de onoare atunci când am înființat partidul sau ulterior.Și nu pentru că nu ar fi fost persoane foarte potrivite pentru această postură. Dar toată lumea avea nevoie de o certitudine că noi suntem pe drumul cel bun și că facem alegerile cele bune, în direcția pe care am promis-o electoratului nostru. Nu puteam să mergem mai înainte de asta cu propunerea către o personalitate a vieții publice românești.

În opinia mea, un candidat la această postură de președinte de onoare, care este o funcție pe viață, conform statutului nostru, trebuie să îndeplinească două criterii, fie ambele, fie măcar unul dintre ele.

Primul criteriu este să fi avut un aport deosebit în nașterea și evoluția partidului nostru, astfel încât această funcție să i se propună pentru că o merită în mod clar.

Sau ar putea să fie o persoană a societății civile, neangajată politic, care a făcut foarte multe lucruri bune pentru România, care are o bună reputație și care, dacă ar accepta propunerea noastră, ar ajuta partidul pe mai departe. L-ar reprezenta cu cinste și ar fi o garanție pentru electoratul nostru că suntem pe direcția cea bună și că nu vom rătăci calea.

S-a discutat despre o persoană care a fost propusa tam-nesam într-o adunare de la Iași, o persoană despre care eu cred că nu îndeplinește niciunul dintre aceste două criterii.

S-a născut o mică tulburare în societate cu privire la această propunere, mai ales după ce respectivul domn a avut o ieșire publică, prima ieșire publică în fața unor ziariști care i-au pus întrebări esențiale, la care- din păcate- nu a știut să răspundă.

A făcut o figură cel puțin modestă, în opinia mea, iar pe alocuri, să-mi fie permis termenul, dezastruoasă.

Nu ai voie să te pronunți în domenii pe care nu le stăpânești, cum este cel al istoriei noastre recente. Trebuie să fii foarte atent cu afirmațiile pe care le faci, să le cântărești foarte bine, ca să nu lezezi sensibilități, să nu încalci legi și ca să te păstrezi de partea adevărului.

Și atunci când nu esti calificat pentru asta, e bine sa nu intri intr-o astfel de dezbatere, pentru că îți faci un dezerviciu și ție și celor pe care doreai să-i reprezinți.

Mai mult decât atât, acest domn nu a reușit să răspundă la întrebări legitime privind felul în care vede rezolvarea unor probleme grave cu care se confruntă România, din punct de vedere al guvernării ei.

Este un om care de 10-15 ani ambiționează să ajungă premier al României.

În această calitate, eu mă așteptam să fie foarte, foarte bine pregătit. Să aibă răspunsuri la toate întrebările, nu doar la întrebarea privind primele trei măsuri pe care le-ar lua în calitate de premier al României, și unde a răspuns total neconvingător.

Din niciun punct de vedere, această persoană nu întrunește calitățile și abilitățile pe care le-ar presupune funcția de președinte de onoare al partidului, o funcție din care să ajute partidul, nu să-i pricinuiască daune de imagine sau prejudicii de altă natură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3 comentarii la „Copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, CLARIFICĂRI ESENȚIALE despre candidatul la funcția de președinte de onoare al partidului”

  1. Pentru cineva care isi pune nadejdea in AUR ca o solutie, poate ultima, la refacerea demnitatii poporului roman, liber, suveran in tara sa, comentariile domnului Tarziu sunt foarte bine venite si asteptate. Asteptam si confirmarea coeziunii conducerii AUR fara de care nimic bun nu se va putea intampla si se va narui orice speranta; Ar fi mare pacat! Reveniti-va, incercarile va vor cali, mergeti toti si va spovediti si va impartasiti si slujiti neamul si tara! Domnul spune: „.. In lume necazuri veti avea, indrazniti Eu am biruit lumea” ( Cat despre domnul CG, propus si de Basescu odinioara, macar sa se fi filmat intr-un ochi de apa din Romania nu din Austria, daca tot isi ia puterea din natura!)

  2. Care este sensul unei functii de „presedinte de onoare”?
    Daca un fondator care conduce ani de zile partidul si castiga alegerile… imbatraneste, se retrage… si – datorita notorietatii favorabile si respectului public este invitat sa mai treaca pe la parid sa-si spuna opinia intr-o problema sau alta, in momente cat de cat importante… e de inteles.
    Altfel – nu are sens si nici valoare „atrasa”.

    In alta ordine de idei, daca nu avem caracterul [personal] si discernamantul ca fundament al orientarii si deciziei politice degeaba mai vorbim de politica.
    Opinia ca partidul trebuie sa aiaba sefi doar „doctori” in diverse discipline si premianti (in ziua de azi de catre organizatii franc-masonice sau seculariste in mare, covarsitoare majoritate) este solutia distrugerii politicii ca aspect al participarii „societatii” la conducerea grupului uman.
    E fatada „tehnocrata” si „meritocrata” care cere supuner fata de zeitatea „stiinta” sau ” justitie” sau orice altceva decat „binele” oamenilor, un bine cu doua caracteristici:
    – morala – aici, morala crestina, doar ortodoxa care poate determina discernerea corecta intre solutii
    – functionalitatea – „raspunsul” politic sa rezolvele problemele COMUNICATE de cei care dau autoritate „alesilor”.
    Aici e nevoie de sfatuitori, fara drept de decizie, fara drept de blocare a unei initiative politice, fara drept de fundamentare a motivarii unei initiative decizionale.
    La fel cum se petrece cu morala: duhovnicul, sfatuitorul nu-si scrie opinia, nu avanseaza sustineri teologice ori citate din Sfinti care sa fundamenteze conformitatea cu adevarata „Lege”, nu da avize sa influentezer pe altii, mai „slabi de inger”.

    Cum de v-a venit ideea sa puneti aceasta problema a „onoarei”, care vine ca recunoastere dupa mult timp si multe realizari favorabile „populatiei”..?

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat: