Modificări privind actele de stare civilă. Părinții nu pot da mai mult de trei prenume copiilor, facilități pentru persoanele care își schimbă sexul și vor alt nume. Legea promulgată de Iohannis

de
Sursa foto: Facebook

Legea privind actele de stare civilă a fost modificată prin decret prezidențial, astfel încât au intrat în vigoare mai multe, de la prenumele pe care părinții îl pot declara la nașterea copiilor, la situațiile în care se poate solicita schimbarea numelui.

Președintele Iohannis a semnat, săptămâna trecută, „Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice (PL-x 594/30.09.2020)”.

Potrivit legii, de acum părinții nu le pot da copiilor mai mult de trei prenume.

„La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21 ), cu următorul cuprins: „(21 ) Prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte”- se precizează în lege.

În ceea ce privește schimbarea numelui, sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;

e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;

f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;

g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;

h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor art. 414;

i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;

j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;

n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;

o) alte cazuri temeinic justificate.

Până în prezent, potrivit Ordonanței 41/30 ianuarie 2003, persoanele care solicitau schimbarea numelui specific sexului opus ar fi trebuit să prezinte și un act medicolegal din care să rezulte sexul acesteia, această prevedere fiind eliminată din noua lege.

 

Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetățenie domiciliate în România se soluționează în aceleași condiții ca și cele ale cetățenilor români.

Modificările aduse Legii privind actele de stare civilă sunt disponibile aici.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost