Claudiu Târziu (AUR), reacție la restricțiile impuse pentru stocurile de cereale din rezervele de stat: Grav atentat la siguranța alimentară a României!

Senatorul Claudiu Târziu (AUR) avertizează cu privire la situația stocurilor de cereale și produse alimentare din rezervele de stat ale României, în contextul în care în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Guvernul s-a obligat să limiteze stocurile de alimente la o perioadă care ar ajuge României pentru doar trei săptămâni, comparativ cu doi ani, media din statele UE.

Astfel, senatorul Claudiu Târziu a transmis o întrebare parlamentară premierului Nicolae Ciucă, ministrului Agriculturii, Petre Daea, și președintelui al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Georgian POP, în care solicită răspuns la următoarele întrebări:

  • Cât constituie cantitativ stocurile de cereale și alte produse alimentare din rezerva de stat a României în acest moment?
  • Care este perioada de consum pe care o pot acoperi, în actuala conjunctură regională de securitate sau în eventualitatea unui război, rezervele de stat ale României la capitolul cereale și alte produse alimentare?
  • Care sunt cantitățile de cereale și alte produse alimentare achiziționate în 2022 de la producătorii români sau/și din import, cu indicarea prețurilor de achiziție de la producătorii români sau/și străini pentru fiecare tip de produs achiziționat?
  • Ce cantități de cereale și alte produse alimentare din rezervele de stat ale României au fost acordate, cu titlu de ajutor nerambursabil, altor state în anul 2022?
  • Câte silozuri pentru cerealele din rezerva de stat a României sunt deținute de stat și câte silozuri sunt proprietate a unor firme sau fonduri de investiții străine?
  • Dacă statul român suportă costuri pentru păstrarea cerealelor în silozurile aflate în proprietatea străinilor. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să indicați care sunt aceste costuri.

În documentul mai sus menționat, senatorul Claudiu Târziu amintește de Acordul de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 1 iunie 1997, în urma căruia Guvernul s-a obligat să nu mărească rezerva de stat mai mult de 350.000 de tone de cereale, ceea ce însemna consumul României pe trei săptămâni.

Exprimăm opinia că asumarea unor asemenea obligații contractuale a reprezentat un grav atentat la siguranța alimentară a României”, subliniază Claudiu Târziu.

Potrivit acestuia, în statele membre ale Uniunii Europene rezerva de stat la grâu și la celelalte produse alimentare este completată astfel încât să acopere consumul pentru cel puțin doi ani. În alte state europene extracomunitare rezerva de stat la grâu și celelalte produse alimentare acoperă o perioadă variind între doi și patru ani.

Mai mult, în contextul războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina, Guvernul României a decis acordarea de ajutoare nerambursabile către Ucraina și Republica Moldova, apelând la stocurile din rezervele de stat ale României și prevăzând doar completarea limitată a stocurilor.

Nu în ultimul rând, spune senatorul Claudiu Târziu, există informații neconfirmate oficial potrivit cărora în prezent niciunul dintre silozurile de cereale ale rezervelor de stat de pe teritoriul țării nu mai aparține României, toate fiind deținute de firme sau fonduri de investiții străine.

Context

În urmă cu 25 de ani, în vara anului 1997, Guvernul condus atunci de Victor Ciorbea semna un Acord de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în care erau prevăzute mai multe condiții impuse țării noastre, de la restricții privind rezervele de stat, până la lichidarea mai multor societăți agricole, după cum a relatat RostOnline.

Prin Ordonanța nr.13/ 1997, se ratifica Acordul de împrumut privind ajustarea sectorului agricol dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în suma de 350 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington la data de 1 iulie 1997.

În acordul de împrumut cu Banca Mondială, România a fost obligată să elimine toate subvențiile la îngrășăminte, să reducă cu cel puțin 25% subvențiile la semințe, să lichideze sau să privatizeze Unisem și Semrom, 20 de societăți comerciale ale ANPA (Agenţia Naţională pentru Produsele Agricole), 44 de societăţi Comcereal, 1.500 societăţi de stat, 82 foste societăţi prestatoare de servicii agricole și cel puţin 100 foste ferme de stat.

Totodată, România a fost obligată de către Banca Mondială  să privatizeze sau să lichideze toate fermele de creştere a porcinelor şi păsărilor aparţinând statului. De precizat că, astăzi, niciunul dintre silozurile de cereale de pe teritoriul țării nu mai aparține României și, în mod întâmplător sau nu, acestea sunt deținute de fondurile de investiții americane. Împrumutul a fost rambursat în 2017, după 20 de ani.