Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a cerut ministerele de externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen să ceară informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor, în România, înainte de a lua o decizie privind admiterea României în spaţiul Schengen, anunță MTI.
Scrisoarea deschisă a fost transmisă la câteva zile după ce premierul Viktor Orban a purtat un fular cu harta Ungariei Mari și la o săptămână după ce primarul din Sfântu Gheorghe a condiționat amplasarea statuii poetului național Mihai Eminescu.
Revenind. CNS s-a adresat ministerelor de externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, trimisă şi agenţiei ungare de presă MTI.
Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.
„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani” – se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák.
România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său, precizează CNS în document.
„Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior” – se mai arată în document.
Printre promisiunile ale căror realizare ar trebui impusă, CNS a menţionat restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.
Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: “în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.
CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare şi cu organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România înaintea luării unei decizii şi să le ceară informaţii cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor.
- Comisia pentru drepturile omului din Senat a RESPINS proiectul de lege privind declararea anului 2025 „Anul omagial Gheorghe Calciu-Dumitreasa” - 23 aprilie 2024
- După Polonia și Ungaria, Slovacia NU acceptă planul UE privind cotele de migranți. Premierul Robert Fico: Nu este solidaritate, este un dictat! - 17 aprilie 2024
- ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, despre Recensământul populației: Suntem chemați să ne mărturisim identitatea etnică și religioasă. Naționalitatea românească, temei de unitate, indiferent de granițe și de contexte istorice - 17 aprilie 2024