Se poate vorbi despre un sindrom post-pandemic, valabil în special în cazul copiilor şi tinerilor, un sindrom în care sistemul imunitar poate fi mai slăbit tocmai pentru că restricţiile impuse în pandemie au ferit organismul de diferite boli infecţioase la care ar fi fost supus în mod normal, a declarat, pentru News.ro, Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford.
Este și cazul „hepatitei misterioase”, de fapt, o infecție cu un adenovirus, explică Ștefan Dascălu. Pentru că în pandemie copiii nu au intrat în contact cu acest virus- care în general nu dă simptomatologie severă- s-a ajuns la complicaţii grave de boală după ce copiii au intrat din nou în contact cu acesta, după anularea restricţiilor din timpul pandemiei.
„Valul de viroze în România ţine în primul rând de sezonalitatea bolilor respiratorii pe care în primul rând copiii le contractează, le aduc şi acasă de la şcoală şi aşa mai departe. Este ceva îngrijorător dar nu cred că este ceva neobişnuit, aceste virusuri au o sezonalitate.
Sunt două lucruri care intervin referitor la covid şi la sistemul nostru imunitar post-covid. Este sindromul de covid lung, care practic reprezintă acele sechele care au rămas în organismul nostru după o infecţie covid, care pot fi şi o slăbire a sistemului imunitar generală.
În acelaşi timp, există şi sindromul acesta post pandemic ca să spunem, acest lucru este în primul rând valabil la cei tineri, tocmai pentru că expunerea la anumiţi agenţi infecţioşi care nu ar fi cauzat probleme în mod normal unui tânăr, în perioada de dezvoltare şi practic organismul şi sistemul imunitar s-au putut antrena împotriva unui agent care în mod normal nu este infecţios acum vedem că această protecţie sporită pe care am implementat-o în primul rând copiilor le cauzează această cumva slăbire imunitară, tocmai pentru că nu au fost expuşi acestor agenţi infecţioşi în fereastra în care de regulă are loc expunerea”, a declarat Ştefan Dascălu.
Cazurile de hepatită misterioasă, explicate de cercetătorul român în imunologie.
Acesta afirmă că aceste cazuri au fost generate de o infecţie cu un adenovirus, însă tocmai pentru că în pandemie copiii nu au intrat în contact cu acest virus care în general nu dă simptomatologie severă, s-a ajuns la complicaţii grave de boală după ce copiii au intrat din nou în contact cu acesta, după restricţiile din timpul pandemiei.
„Dacă ne aducem aminte de acele cazuri de hepatită misterioasă care au avut loc şi au fost depistate, a fost şi un fenomen de îngrijorare la nivel global, cauza până la urmă a acestor infecţii, nu ştiam atunci că sunt infecţii, cauzele acestea de hepatită atipică au fost demonstrate ca fiind cauzate de o infecţie cu un adenovirus.
În mod normal, copiii intrau în contact cu el, dar nu dezvoltau simptome. Practic expunerea aceasta a copiilor – noi prin măsurile de precauţie şi statul în casă şi restricţiile din pandemie, practic am ratat acea fereastră de expunere la tinerii respectivi care, în momentul în care au intrat în sfârşit în contact cu acel virus care în mod normal nu cauza o simptomatologie severă – au dezvoltat aceste manifestări grave care au dus la hepatită şi chiar la necesitatea unui transplant hepatic, în unele cazuri la deces”, a precizat Ştefan Dascălu.
Potrivit acestuia, s-a ajuns, după pandemie, la existenţa unei populaţii mai susceptibile de a se îmbolnăvi, tocmai pentru că oamenii nu au mai intrat în contact cu virusurile repiratorii la fel cum o făceau înainte de perioada pandemică.
- Dublă măsură. Ministerul Educației interzice simbolurile identitare în universități, dar permite promovarea homosexualității - 20 aprilie 2024
- Standardele de mediu alungă fermierii olandezi din țară - 19 aprilie 2024
- Promovarea simbolurilor identitare, INTERZISĂ în universități. Ce prevede noul Cod de conduită - 18 aprilie 2024