Vremea recoltei la Banca de Resurse Vegetale de la Buzău. Cum pot ajunge semințele de tomate ROMÂNEȘTI în piețe din întreaga țară

de

În România există o colecţie de 3.000 de soiuri de tomate și peste 20.000 de genotipuri de plante medicinale, flori şi alte tipuri de legume.

Această adevărată comoară pentru siguranța alimentară a țării noastre se află în portofoliul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGV) Buzău, condusă de cercetătorul Costel Vînătoru.

„Noi am resuscitat şi soiuri foarte vechi de tomate care s-au pierdut şi care sunt în păstrare numai aici. Mă gândesc la tomatele Conserva care erau cultivate în anii ’50 în România, pe urmă mă gândesc la tomatele Aurora, la tomatele Diana, un soi vechi, Vitamina pe care îl avem şi care s-a regenerat aici. S-au pierdut şi soiuri noi. Spre exemplu, noi nu avem în catalog soiuri de tomate care ocupau suprafeţe mari în România, cum a fost Vidra 533, cum a fost tomata Unirea, alt soi de tomată Dacia”, explica, într-un interviu pentru Agerpres, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale, Costel Vînătoru.

În ceea ce priveşte siguranţa alimentară, Costel Vînătoru a menționat că conducerea Banca de Resurse Genetice Vegetale deţine soiuri deosebit de importante, care pot fi cultivate la scară largă în România.

În această perioadă, la BRGN este activitate intensă, se adună recolta, iar cea mai mare forfotă este în solarul cu tomate. Bianca Mușat, dr. ing. cercetător știinţific, măsoară fiecare plantă și cântărește legumele din fiecare soi cu scopul de a avea o caracterizare cât mai exactă dar și pentru a vedea dacă pot fi scoase noi linii de tomate, anunță ȘansaNews.

Pentru acest an, Banca de Resurse Genetice și Vegetate are în curs de brevetare anul acesta 6 soiuri noi de tomate. Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice și Vegetale, a anunțat că intenționează să creeze parteneriate cu producătorii locali pentru multiplicarea soiurilor omologate. Scopul acestui demers va fi acela de a avea în piață sămânță din soiuri românești.

Din păcate, statul român nu este interesat de salvarea acestor resurse naționale.

„Practic eu vin şi donez statului român o resursă compusă la Banca de Resurse Genetice Vegetale din peste 20.000 de genotipuri de plante şi, din păcate, am tristeţea sufletească pentru că statul român nu este prea bucuros de această donaţie şi nu prea îl interesează, dovadă că paşii făcuţi pentru a dezvolta acest proiect sunt foarte mici şi nesiguri pentru că iată nu s-a reuşit să se pună la punct o strategie de dezvoltare a acestui proiect. Sunt mâhnit sufleteşte că nu am găsit înţelegerea necesară, aceste resurse care au fost salvate cu o jertfă imensă şi nu este un termen forţat pentru a îmbrăca o frază. O jertfă depusă într-o viaţă de om cu implicarea mai multor specialişti şi, din păcate, aceste resurse sunt în pericol şi trebuie salvate”, explica Costel Vînătoru.

Pe același subiect:

Salvați gospodăria țărănească, TEZAURUL României! Apelul cercetătorului Costel Vânătoru

Cercetătorul Costel Vânătoru: În agricultura românească, peste 95% din semințe sunt din import. Ceapa de Buzău, dispărută din România, dar păstrată în SUA

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost