Partidul AUR se opune Pactului UE privind migrația și azilul, tratat european care devine obligatoriu pentru statele membre în cel mult doi ani de la aprobare.
Reamintim că Pactul a fost aprobat, recent, de Consiliul UE, după cum a relatat RostOnline.
AUR este singurul partid care a votat, în Senat, împotriva acestui tratat.
„Ieri (marți-n.red) după-amiază, în Senat, AUR a fost singurul partid care s-a împotrivit prin vot unei Comunicări (COM) a Comisiei Europene referitoare la „Pactul privind migrația și azilul”.
Acest infam Pact va deschide larg porțile Europei unor valuri uriașe de imigranți și va obliga statele membre să îi accepte cu brațele deschise, în caz contrar riscând sancțiuni drastice.
Aceasta nu este „solidaritate” și nici „respect pentru drepturile omului”, ci o trădare a propriilor cetățeni și un foarte grav aport la distrugerea cu program a propriei civilizații”, a transmis,miercuri, pe Facebook, senatorul Claudiu Târziu, președintele CNC AUR și candidat la alegerile europarlamentare.
Reamintim că statele membre au la dispoziție cel mult doi ani pentru a aplica prevederile Pactului UE privind azilul și migrația, după ce documentul a fost aprobat, marți, de Consiliul Uniunii Europene.
Pactul privind migrația, aprobat de Parlamentul European în luna februarie a.c., vizează, printre altele, solidaritatea și responsabilitatea statelor membre pentru preluarea migranților, reguli pentru gestionarea situațiilor de criză, dar și respectarea unor standarde de primire a migranților, după cum a relatat RostOnline.
Consiliul UE a adoptat, marți, acest document și a informat că statele membre trebuie să pună în practică prevederile privind migrația în cel mult doi ani.
Totodată, Comisia Europeană va prezenta în curând un plan comun de implementare pentru „a oferi asistență statelor membre în acest proces”.
Reamintim că Pactul privind migrația și azilul este format din cinci acte legislative.
Solidaritate și responsabilitate
Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).
Gestionarea situațiilor de criză
Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări.
Proceduri de azil mai rapide
La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.
Primirea solicitanților de azil
Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.
Pe același subiect:
Pactul UE privind migrația și azilul, la un pas de votul final în Parlamentul European
- VIDEO/ Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR), despre preluarea E-ON România de către compania maghiară MVM: Este stupefiant cum autoritățile noastre privesc inerte cum o companie strategică este transferată către o companie aparținând altui stat - 6 octombrie 2024
- Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă a doua candidatură depusă de Diana Şoşoacă la alegerile prezidenţiale (surse) - 6 octombrie 2024
- Cine sunt judecătorii CCR care au eliminat-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială - 6 octombrie 2024