Subiect fierbinte pe agenda europeană: pactul privind migrația. Ce face România?

Miniștrii afacerilor interne din UE, reuniți marți în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, nu au reușit să avanseze în discuțiile privind implementarea Pactului pentru migrație, un anunț oficial referitor la soluțiile propuse pentru țările aflate sub presiunea migrației fiind amânat.

În comunicatul oficial transmis la sfârșitul reuniunii nu se precizează nimic despre discuțiile privind cotele de migranți, însă informațiile vehiculate la nivel internațional arată că multe state refuză să primească migranți, alegând varianta de a contribui financiar la relocarea acestora.

Reamintim că potrivit Pactului UE privind migrația, statele membre sunt obligate fie să accepte migranți, fie să contribuie cu bani pentru fiecare migrant refuzat.

Din comunicatul oficial aflăm că:

Miniștrii afacerilor interne au discutat o propunere de instituire a unui sistem comun pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE.
Legislația propusă, care este examinată în prezent la nivel de experți, include o serie de elemente noi care ar trebui să accelereze returnările, inclusiv, printre altele, obligații pentru persoanele returnate de a coopera cu autoritățile naționale și norme mai stricte pentru returnarea persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa securității.
Miniștrii au convenit că proceduri mai eficace la nivelul UE sunt esențiale pentru accelerarea returnărilor și pentru intensificarea returnărilor efective ale migranților aflați în situație de ședere ilegală în UE.
Miniștrii au discutat în special despre recunoașterea reciprocă obligatorie a deciziilor de returnare emise de alte state membre. Recunoașterea reciprocă înseamnă că statele membre recunosc și execută o decizie de returnare emisă de o altă țară a UE. O serie de state membre au subliniat că recunoașterea reciprocă ar fi un semnal puternic că migranții aflați în situație de ședere ilegală nu pot eluda o decizie de returnare prin mutarea într-o altă țară a UE.
Alte state membre au subliniat nevoia de flexibilitate în aplicarea recunoașterii reciproce, remarcând că diferite aspecte juridice, practice și operaționale pot face ca emiterea unei decizii naționale de returnare să fie mai rapidă și mai eficace în unele cazuri.

Politico: Tot mai multe state preferă să contribuie cu bani decât să accepte migranți

Pe de altă parte, Politico notează că discuțiile din culisele Consiliului Justiție și Afaceri Interne s-au axat pe o întrebare fără răspuns clar: care state primesc solicitanți de azil?

Potrivit sursei citate, tot mai multe guverne refuză să primească migranți. Belgia, Olanda, Finlanda și Suedia au transmis deja că sistemele lor sunt „pline” și că vor oferi doar contribuții financiare. În acest context, apare riscul ca toate statele să plătească, dar niciunul să nu primească efectiv migranți, ceea ce ar obliga Comisia să recurgă la un sistem complex de compensări.

Situația e complicată și de performanța scăzută a Italiei și Greciei, care anul trecut au procesat doar o mică parte din cazurile de migrație ce le reveneau potrivit regulilor de la Dublin. Miniștrii nu au ajuns nici la un acord privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de azil, Danemarca avertizând că guvernele rămân „prea divizate”.

Comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a cerut acțiune rapidă, avertizând că „timpul este esențial” pentru ca sistemul să devină funcțional. În caz contrar, analiștii avertizează că refuzul statelor de a aplica regulile Pactului pentru migrație ar submina credibilitatea sistemului comun de azil, mai notează sursa citată.

Poziția României

Până la ora transmiterii acestei știri, autoritățile române nu au transmis nicio informare oficială referitoare la decizia țării noastre privind acceptarea sau nu a cotelor de migranți. Pe de altă parte, ministrul de Interne Cătălin Predoiu nu a participat la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne de marți, țara noastră fiind reprezentată de Iulia Raluca Matei, ambasador, Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.