Rezoluţia P.E. despre drepturile sexuale şi reproductive: unde greşim

Despre pericolele Raportului Estrela, picat la vot în Parlamentul European pe 10 dec., s-a discutat foarte puţin în presă şi mai deloc în lumea politică. În locul raportului Estrela a fost votată o rezoluție alternativă, referitoare la sănătatea sexuală, a reproducerii și drepturile aferente, conform căreia va fi respectat principiul subsidiarității în ceea ce privește politica de sănătate publică, avortul și educația sexuală în școli.

Există motive obiective pentru care raportul iniţial nu a stârnit o dezbatere publică la noi în ţară: o mare parte din ceea ce propunea Rezoluţia Estrela se aplică deja de mult la noi, și cu rezultate remarcabile. Suntem chiar avansați faţă de alte țări UE în ceea ce privește drepturile reproductive și sexuale.

Raportul Estrela le solicita statelor membre:

  1. liberalizarea totală a avortului, prin relaxarea legislației restrictive (acolo unde aceasta mai exista) și eliminarea procedurilor administrative de temporizare (consilierea pre-avort). Accesul la avort trebuia să se facă imediat și fără obstacole și să fie decontat din bani publici. Acest lucru este o realitate în România dinainte de a adera la UE. Avortul este permis până în săptămâna a 14-a de sarcină, este decontat de Casa de Asigurări (coplata, de 200 lei acum, nu acoperă nici o treime din costuri) și poate fi efectuat și de fete de 16 ani și o zi fără acordul sau știrea părinților.  (Pentru problemele de sănătate și a reproducerii copiii de 16-18 ani au dreptul să se prezinte singuri la medic, să semneze pentru efectuarea de tratamente/proceduri și să se bucure de confidențialitate. 10% din avorturile de la noi sunt efectuate de minore, aici incluzând și fetele cu vârste sub 16 ani, pentru care e necesar acordul unui părinte.) Mai mult, femeile care obțin la amniocenteză un rezultat „cu grad mare de risc” pot face, conform legii, o mică cezariană (=avort la cerere după săptămâna a 14-a de sarcină), în condiții de maximă securitate, în spitalul public, operație decontată tot de Casa de Asigurări; doar șpaga se poate dovedi o problemă în acest caz (sau faptul că amniocenteza nu e decontată de Casă). În ceea ce privește consilierea pre-avort, ea este obligatorie în alte state UE, pe care le admirăm, cum este Germania; la noi legea a fost respinsă la vot acum doi ani, deși avea sprijinul ONG-urilor provita, din simplul motiv că fusese o inițiativă a PDL. În alte state pe care le admirăm (Polonia, Irlanda și Malta) avortul este interzis. De ce nu avem plafoane pentru efectuarea avorturilor, când suntem îngrijorați de deficitul demografic și nu putem deconta proteze de membre, unele intervenții chirurgicale pentru malformații și multe altele? Pentru banii asigurărilor obligatorii de stat, la care în prezent contribuie doar 10 mil. cetățeni, iar în rest agenții economici și bugetul de stat, nu avem o filosofie de decontare a cheltuielilor.
  2. avort și contracepție gratuite pentru adolescenți, fără știrea și acordul părinților. Acum avortul e permis de la vârsta de 16 ani, fără acordul părinților (vezi pct 1). Contraceptivele sunt eliberate gratuit la cabinetele de planificare familială și de către unele ONG-uri. Din bugetul Comisiei Europene se alocă periodic bani pentru asta.
  3. organizațiile private care promovează „sănătatea sexuală și reproductivă” trebuie finanțate din bani publici. Și cabinetele private de ginecologie/planificare familială pot obține contracte de furnizare de servicii medicale cu Casa (vezi și pct 2).
  4. avortul și contracepția, precum și operațiile de schimbare de sex, trebuie asigurate din bani publici. Ca și avorturile, operațiile de schimbare de sex se fac de mult din bugetul asigurărilor de stat; ele presupun tratamente hormonale, psihiatrice, investigații repetate, intervenții chirurgicale etc. Nu știm ce sume presupun ele.
  5. obligativitatea educației sexuale începând cu ciclul primar și educarea într-o ”viziune pozitivă asupra homosexualității”. Biblionet este un program de dezvoltare a bibliotecilor publice, în care se face educație sexuală „adecvată” și pentru copii. Proiectul Sexul vs barza, derulat și prin Biblionet, ascunde, sub numele frumos de ”educație sexuală”, propaganda pentru avort și pentru relații sexuale cu persoane de același sex printre minori; viața sexuală nu trebuie să țină cont de criterii morale, conform asociațiilor pro gay ce l-au inițiat. Educația sexuală nu este încă obligatorie în școli, dar bani publici pentru ea se alocă deja, după cum am văzut. Acum 5 luni, la Ministerul Educației se afla în lucru un proiect de manual de educație sexuală inspirat din lucrările unui „cercetător” american, ce colabora cu pedofilii, Alfred Kinsey; memoriul a peste 50 de asociații civice a oprit proiectul.

Primul gay pride dintr-o școală publică din România a fost organizat acum patru ani la Colegiul Național „G. Coșbuc” din București; vor urma altele, în cascadă. De altfel, propaganda gay printre minori este „protejată” cu scăderea vârstei consimțământului pentru actul sexual la 15 ani în Codul Penal român.

Rezoluția alternativă despre drepturile sexuale și reproductive (DSR) e un succes politic al cetățenilor europeni, mobilizați pentru ICE Unul dintre noi în fața lobby-ului gay ce a încercat să facă din avort un „drept al omului din UE”. Pentru România această rezoluție este doar un status quo politic, adică totul va rămâne cum am scris mai sus (avem voie și de la UE!). Ne trebuie  o victorie în plan cultural, pentru a ne schimba politica de sănătate.  Noi nu am  înțeles că o societate este viabilă în măsura în care reușește să-i apere pe cei mai vulnerabili membri ai ei, copiii născuți și nenăscuți. Pentru societatea românească este simptomatic faptul că, deși în raportul Estrela se vorbea și de renunțarea, prin lege, la obiecția de conștiință pentru cadrele medicale, acest corp profesional nici nu s-a clintit. În fond, raportul trata sănătatea publică.

 

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „Rezoluţia P.E. despre drepturile sexuale şi reproductive: unde greşim”

Comentariile sunt închise.