Sinaxar românesc – Sfîntul Mucenic Sava de la Buzău (Gotul)

12 aprilie – Sfîntul Mucenic Sava de la Buzău (Gotul)

Mare apărător și, în cele din urmă, mucenic al dreptei credințe, Sfîntul Sava era got de neam (unii pretind că get) și a trăit în secolul 4, cînd goții au fost așezați vremelnic prin părțile noastre (aici traducîndu-se și vestita Biblie a lui Wulfila). Într-o celebră scrisoare a Bisericii Goției către cea a Capadochiei aflăm cele mai frumoase amănunte despre viața și mucenicia acestui bărbat duhovnicesc de mare laudă, care toată viața a înfruntat păgînătatea în numele lui Hristos. Iar cununa muceniciei a primit-o la numai 38 de ani (în 372, pe 12 aprilie, în a cincea zi după Paști), cînd Atarid, crudul prigonitor de neam germanic al creștinilor, a dat poruncă să fie chinuit în fel și chip, apoi înecat în rîul Musia (Buzău), legat de un trunchi de copac. Se zice că ucigașii săi i-au scos trupul din apă și l-au lăsat neîngropat, dar nici fiarele sălbatice, nici păsările de pradă nu s-au atins de el, ci, ajungînd în mîinile fraților cucernici, moaștele i-au fost strămutate în părțile grecești, bucurîndu-se de multă cinstire.

Savaliada - Așezămîntul Sfîntul Sava de la Buzău
Savaliada – Așezămîntul Sfîntul Sava de la Buzău

__________________________________________

Sinaxar românesc

The following two tabs change content below.
Răzvan Codrescu
Scriitor, publicist, editor, director literar al Editurii Christiana, redactor-şef al revistei Lumea credinţei, vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini şi preşedinte de onoare al Asociaţiei „Rost”. Ultima carte publicată: ”O introducere în creștinism” (Ed. Christiana, Bucureşti, 2016).
Răzvan Codrescu

Ultimele articole de Răzvan Codrescu (toate)

3 thoughts on “Sinaxar românesc – Sfîntul Mucenic Sava de la Buzău (Gotul)

  1. „goții au fost așezați vremelnic prin părțile noastre”
    ——————————-
    Observatii contra ipotezei despre „asezarea vremelnica”:
    Philostorgius care în „Istoria Eclesiastica”, atunci când vorbeşte desre Ulfila îl numeşte „unul dintre sciţii de dincolo de Istru (pecare cei vechi îi numeau daci iar cei noi îi numesc goţi)”.

    Paulus Orosius care în Historia adversus paganos vorbind despre cursul Dunării, numită de el Hister, spune că “la răsărit se găseşte Alania, la mijloc e Dacia unde este şi Goţia”

    Iordanes, … se încăpăţânează să confunde Dacia cu Goţia pomenind între oamenii de seama pe care i-a avut Goţia pe Decebal, pe Deceneu. „Confuzia” lui Iordanes merge până acolo încât renunţă la „patria natală” a goţilor din Scandinavia sau Mozavia şi spune: „Această Gotia, pe care strămoşii noştri au numit-o Dacia”! „Aceasta Gotia” era în nordul Dunării.

    Strabon … ne spune clar şi concis: ”Goţii, o ramură din marele trunchi al tracilor, locuind un spaţiu întins… reprezentau o mare forţă politică şi militară, ce a fost temută în permanenţă de Imperiul Roman”.
    Ori în vremea lui Strabon singura putere militară şi politică capabilă să facă faţă Romei şi să se amestece întreburile Imperiului Roman a fost Dacia condusă de Burebista!

    Procopius din Cezareea, … spune despre goţi, alani şi gepizi că:
    „unii îi consideră neamuri getice. Toţi aceştia se deosebesc între ei prin nume… dar încolo sunt în toate la fel. Căci toţi sunt albi la trup şi cu părul blond, înalţi la statură şi frumoşi la chip şi folosesc aceleaşi legi.
    Toţi sunt de credinţa lui Arius (creştini arieni. n.n) şi au o singură limbă numită gotica.
    Eu cred că la obârşie se trag cu toţii dintr-un singur neam şi s-au deosebit după numele conducătorilor lor.
    Acest neam locuia în vechime dincolo de fluviul Istros.”, … acest neam care locuia la nord de Istru (dincolo) erau de când lumea geţii sau dacii!

    Troester scrie ca gotii erau getii.
    Iohan Troester (Johanne Troesster- Cibino- Transylv. SS. Th. & Philosoph. Medicae Studioso) scrie în „Vechea si noua Dacie germanã”.
    Editura Johann Kramer- Nuernberg-1666 , capitolul 7 (pag.163 –173)

  2. —————-
    Atarid era dregator in vremea lui AÞANA- reiks; luptator sub comanda lui Rochestes (Roscatul), fratele Regelui pentru instigare la nesupunere si apologie romana (pentru libertate religioasa) in vreme de conflict cu Imperiul Roman.
    Ca semn de respect al autoritatii pe care a refuzat sa-l faca era “ca sa se inchine idolilor si sa manance cele jertfite lor”.
    Nota: cei care „treceau” Istrul sa se „faca” romani la fel araau supunerea – jurau credinta Imparatului in forma ritualica si in public! Este practica „vremii”, relativa l aautoritate si nu la credinta in sine.
    Sava a fost executat cu justificare militara, nu religioasa; sigur ca se putea evita prin alungare, trimitere in exil insa el submina autoritatea regala IN TIMP DE RAZBOI.
    Se stie ca liderul – seful de trib era IUDEX = Judecator in timp de pace si REIKS = Rega in timp de “restriste”, cand era vreme de razboi.
    De aceea “persecutorul” este stiut de ATANA-RIC si nu simplu, AÞANA ori AÞANA-Jude[x]
    De acee executia a fost “exemplara”, Sava fiind deja cunoscut in zona, suficient cat sa ingrijoreze conducerea militara. Spre descurajarea celor care slabeau autoritatea, ascultarea cand neamul/tribul era necesar sa fie unit si nu divizat, oricare ar fi fost motivele.

Spune-ți părerea