Ispita comunismului

Există creştini care se simt încă responsabili pentru răspândirea comunismului, considerând că apariţia acestuia a fost posibilă doar în contextul unei desacralizări generale a concepţiilor despre lume şi viaţă. Cu alte cuvinte creştinismul se face responsabil de apariţia unor curente mesianice, precum cel comunist, din momentul în care lumea creştină a ratat unitatea dintre taina … [Mai mult…]

Intelectul, Emoţionalul şi viaţa Bisericii

Biserica îşi desfăşoară activitatea în lume, iar menirea ei în lume este mântuirea sufletelor prin dezvoltarea conştiinţei realităţii spirituale. Totuşi, pentru că se află în lume, iniţiind şi dezvoltând percepţia şi viaţa spirituală a omenirii, nu poate rămâne neimplicată şi în latura fizică, intelectuală şi emoţională a vieţii. Asta deoarece corpul uman, mintea şi emoţiile … [Mai mult…]

Schelet, carne, piele

Domnul pentru a învia trebuia să moară întreg, fiindcă doar aşa spune evanghelia „nici un os nu i se va zdrobi”. Integralitatea Domnului reprezintă respectarea unui principiu geometric susţinut tocmai de scheletul din noi înşine. De aceea se şi spune că doar Domnul se întrupează. Întruparea confirmă integralitatea. Reprezintă o asumare de la vertebrele lombare … [Mai mult…]

«Luptători împotriva lui Dumnezeu»? (partea a doua)

IV Din unghiul de vedere al unei poziţionări creştine, interesează dacă această realitate incontestabilă – naţi(une)a sau neamul – este de la oameni sau este de la Dumnezeu. Episodul biblic al Turnului Babel (Facerea 11, 1-9) sprijină aserţiunea că diferenţierea “limbilor“ (cuvînt care în vechime avea şi înţelesul de “neamuri“) nu-i străină de voinţa şi … [Mai mult…]

«Luptători împotriva lui Dumnezeu»? (partea a treia)

VI În teologia părintelui Stăniloae, pe lîngă accepţiunea de comunitate mistică a generaţiilor etnice (la care ne vom adăuga cu toţii, pînă la sfîrşitul veacurilor, cu virtuţile şi cu păcatele noastre), neamul o mai are şi pe aceea de model/proiect dumnezeiesc etern care susţine şi guvernează realizarea în timp a unui destin comunitar (iar în … [Mai mult…]

Edmund Burke şi critica Revoluţiei franceze (II)

Recuperarea prejudecăţilor. Prejudecata ca sprijin moral Spre deosebire de francezi, care s-au lăsat antrenaţi de filosofia Luminilor şi luptă orbeşte împotriva prejudecăţilor, căzînd în felul acesta într-o prejudecată şi mai mare, englezii, spune Burke, venerează cu atît mai tare prejudecăţile cu care i-au înzestrat strămoşii cu cît acestea sînt mai vechi, deoarece raţiunea nu poate … [Mai mult…]

Edmund Burke şi critica Revoluţiei franceze (I)

Cadrul general al problemei Critica republicanismului abstract trebuia cu necesitate să treacă prin critica libertăţii înţelese în maniera raţionalistă a revoluţionarilor francezi. De la început sînt vizibile deosebirile faţă de definiţiile republicanismului revoluţionar de la 1789: „Ea nu este libertatea solitară, lipsită de orice legătură, individuală şi egoistă, ca şi cum fiecare om şi-ar stabili … [Mai mult…]

«Luptători împotriva lui Dumnezeu»? (I)

sue

I

Deunăzi am fost făcut martor, fără voia mea, la o oţioasă polemică de culise între doi oameni care au fost – şi le-ar fi stat bine să rămînă – prieteni (chiar dacă nu “la cataramă”, cum se zice). Mărul discordiei? Statele Unite ale Europei vs naţionalismele europene (pot spune aşa, deşi discuţia s-a purtat pe cazul particular al naţionalismului românesc).

[Mai mult…]«Luptători împotriva lui Dumnezeu»? (I)