Deportările din 1941. Taigaua siberiană, noua casă a basarabenilor deportați

Deportările din iunie 1941 reprezintă în istoria Basarabiei o cruce a cărei greutate se resimte până în ziua de astăzi.

În miezul nopții, urcați în vagoane de vite, mulți dintre românii din Basarabia nu aveau să-și mai vadă niciodată casa, curtea și biserica unde au fost botezați- este un adevăr dureros, mărturisit într-un documentar de excepție, intitulat „Chipuri și inimi de români”, difuzat de TrinitasTV.

„Unele persoane nu s-au întors din deportări din simplul motiv că acolo și-au  găsit odihna veșnică. Au fost supuși la greutăți foarte mari și, mai ales în primii ani de aflare în deportare, s-au pierdut cu miile.

Ulterior, tinerii care au crescut acolo nu s-au mai întors după ce și-au pierdut părinții, ;i  s-au integrat acolo. Unii dintre ei, fiind gospodari, și-au făcut gospodării frumoase. Omul dacă se obișnuiește puțin cu locul, consideră că parcă ar fi în firea lucrurilor să fie acolo.

Unii- mai ales dintre cei deportați în 1941- au fost total lipsiți de dreptul de a se stabili la locul de baștină. În plus, erau forțați să de deplasese dintr-o localitate în alta”, a explicat  conf. Liudmila Chiciuc, prorectorul Universității „B. P. Hașdeu” din Cahul.

De la granița cu România, basarabenii au ajuns în Siberia, la granița cu Mongolia. Noua lor casă, taigaua siberiană.

„Din datele statistice, din cei deportați în 1941, s-au întors mai puțin de jumătate”, a spus conf. Ion Ghelețchi, prorectorul Universității „B. P. Hașdeu” din Cahul.

Potrivit acestuia, mai ales cei deportați în cel de al doilea val au fost numiți „chiaburi, elemente dăunătoare societății”.

„În cel de al doilea val, erau țăranii înstăriți, țăranii gospodari, cei care gândeau, cei care au promovat proprietatea privată. Din fiecare localitatea au fost deportate 5-15 astfel de familii. La întoarcere, în 1956, ei au fost numiți „dușmani ai poporului” și așa aveau menționat în pașaport”, a spus Ion Ghelețchi.

Un alt element strigător la cer a fost foametea din ‘46- ‘47. Atunci, țăranilor li s-a măturat podurile caselor, li s-a luat absolut totul.

Despre deportările din Basarabia, RostOnline a relatat aici și aici.

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.