Sub pretextul „unei situații excepționale”, Guvernul Ciucă modifică pe ASCUNS legea privind transparența decizională în administraţia publică

Guvernul Ciucă a aprobat la începutul lunii martie o ordonanță de urgență prin care se modifică legislația privind transparența decizională în administraţia publică, astfel încât, sub pretextul urgenței, o autoritate publică centrală sau locală poate să adopte orice decizie fără să se mai respecte termenul privind consultarea publică.

Guvernul a aprobat, pe 2 martie, OUG 16/2022 pentru modificarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, fără ca proiectul să fi fost anunțat pe agenda publică a ședinței de Guvern, fără consulare și fără informare publică.

Ce prevede OUG 16/2022

În OUG 16/2022, publicată în Monitorul Oficial 204 din 2 martie 2022, se precizează următoarele:

„Existența unor situații excepționale, care afectează profund aspectele esențiale ale organizării societății, obligă la adoptarea și aplicarea imediată a prevederilor legale necesare apărării interesului public, în contextul ultimelor evoluții generate de situația de criză majoră în planul relațiilor internaționale.În mod obiectiv, procesul de adoptare a unor reglementări legale în situații excepționale nu poate fi supus cerințelor aplicabile procedurii obișnuite de asigurare a transparenței decizionale, realitățile impunând adoptarea urgentă a unor norme legale de a căror aplicare depinde stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor fundamentale ale statului.

Situația extraordinară care necesită intervenția legislativă și a cărei reglementare nu poate fi amânată este determinată în principal de necesitatea luării unor măsuri urgente care să asigure crearea cadrului legal necesar elaborării și adoptării proiectelor de acte normative impuse de situațiile excepționale.

Neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență va conduce la întârzieri și blocaje în procesul de luare a deciziilor, cu consecințe deosebit de grave asupra interesului public.În considerarea faptului că elementele menționate mai sus vizează interesul general public și constituie o situație de urgență, a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

La articolul 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins:

(13) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat.”.

Mai multe ONG și sindicate reclamă abuzul Guvernului

Imediat după publicarea ordonanței, mai multe ONG-uri și sindicate au acuzat Guvernul Ciucă de abuz și au solicitate intervenția Avocatului Poporului.

„Adăugarea unei noi excepţii, formulată extrem de imprecis şi vag drept „situații de urgență” va conduce la legiferări abuzive, atât în administraţia centrală, cât şi cea locală. Termenul de „situaţie urgentă”, fără o motivare clară şi fără precizarea circumstanţelor când este justificată, va fi folosit aleatoriu şi discreţionar. În plus, chiar în ipoteza în care vor fi situaţii când este nevoie ca acest termen să fie scurtat, de ce modificarea Legii transparenţei decizionale trebuie făcută pe ascuns? (…)

Considerăm că modificarea Legii 52/2003 prin OUG 16/2022 este un abuz grav al guvernului care deschide calea largă către autoritarism, lipsă de transparenţă şi încălcarea principiilor democratice. Contextul politic şi economic este unul excepţional, însă acest lucru nu poate fi folosit ca pretext pentru a elimina cerinţele de transparenţă şi consultare, în afara situaţiilor de urgenţă reale, precizate şi justificate în mod corespunzător”, au adăugat sindicaliştii”, au transmis sindicaliștii de la Cartel Alfa, potrivit News.ro.

Totodată, 31 de organizații au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG privind transparența decizională.

„Fără a cere avizul Consiliului Economic și Social, fără a publica textul măcar pe agenda publică a Ședinței de Guvern, Guvernul Ciucă a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Deși legea conținea deja prevederi care permiteau legiferarea rapidă în situații excepționale, noua modificare face și mai simplă eludarea standardelor de transparență și consultare. Ori de câte ori o autoritate publică centrală sau locală va considera că un act normativ e urgent, va putea să îl adopte fără niciun fel de consultare.

Având în vedere atât modul de adoptare al OUG cât și conținutul prevederilor legislative, organizațiile noastre au solicitat Avocatul Poporului sesizarea Curții Constituționale”, anunță ExpertForum.

Reamintim că, săptămâna trecută, copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, a avertizat că majoritatea PSD-PNL-UDMR încearcă instituirea unui regim autoritar în România, amintind și de modificarea legii transparenței decizionale, după cum a relatat RostOnline.

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „Sub pretextul „unei situații excepționale”, Guvernul Ciucă modifică pe ASCUNS legea privind transparența decizională în administraţia publică”

  1. Intr-o analiza ampla au fost prezentate , aspectele economice , ale politicii ” momentului ” , privind conflictul NATO-RUSIA , de catre Agentia ” REUTERS ” , art. februarie anul curent , acum incepem sa vedem consecintele fiecare pe traiul nostru de zi cu zi privind , ” schimbarea unui tatuc cu alt tatuc economic european ” si ” Noua Ordine Mondiala Prognozata de ” tatucul aparator al democratiei mondiale ” in ” contradictie cu tatucul securist ” , Oare intre cei doi ” tatuci , cetateanul ” turmentat ” votantul , democratiei mondiale , unde se afla ? In mana Guvernului care da liber la ” apetitul loacal decizional la banii publici , conform intersului de grup politic local ? SE PARE CA DA prin acesta Ordonanta , restul sunt ” victime ale propapagandei televizate la postul acreditat CNN ? DAR POPORUL ACESTA NU ESTE O VICTIMA A PROPAGANDEI MOMENTULUI INDIFERENT DE CARE ” TATUC ” DE EST SAU DE LA VEST ESTE PROMOVATA ?

    Reuters analizează scenariile care ar putea apărea în urma unui potențial război, fie el și limitat, în Ucraina, în timp ce Christine Lagarde vorbește despre „nori geopolitici deasupra Europei”.
    Trupe rusesti desfasurate in BelarusFoto: Profimedia Images

    Cum poate o escaladare a crizei din Ucraina sau, și mai rău, un posibil război să afecteze UE și economia zonei euro? Această întrebare preocupă oficialii de la Bruxelles, Frankfurt și din cele „27” de state membre, mai ales după recentul „semnal de alarmă” tras de Christine Lagarde, care a vorbit despre „nori geopolitici” asupra economiilor europene.

    „Norii geopolitici care există deasupra Europei, dacă vor aduce o furtună, vor avea, fără îndoială, un impact asupra prețurilor la energie și, prin intermediul lor, asupra întregii game de prețuri ale bunurilor”, a spus președinta BCE – care, în mod evident, face parte dintre cei care speră că întâlnirea lui Emmanuel Macron cu Vladimir Putin și „maratonul” diplomatic întreprins în general de UE vor da roade și vor preveni ceea ce este mai rău.

    Încercând să răspundă la această întrebare, Reuters a analizat posibilele consecințe – inclusiv posibilitatea de a impune sancțiuni Rusiei, care este unul dintre principalii parteneri comerciali și energetici ai UE.
    Inflația

    Potrivit agenției internaționale de presă, un război, chiar și unul restrâns, ar duce automat la creșterea prețurilor la combustibil și energie, precum și a prețurilor la alimente. Mai ales în cazul în care Moscova ar decide să închidă robinetele, chiar și pentru o perioadă.

    Un raport al Bank of America estimează că o astfel de evoluție ar adăuga un punct procentual la inflație în cursul anului 2022, iar în ceea ce privește PIB-ul, impactul este estimat la aproximativ 0,5%.

    De asemenea, se știe că 41% din importurile de gaze în UE și 27% din importurile de petrol provin din Rusia. În același timp, Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce înseamnă că ar putea exista și o problemă în lanțul de aprovizionare.
    Comerț și investiții

    În cazul în care Rusia, în cadrul contramăsurilor pe care le-ar putea lua, va decide să întrerupă toate importurile din UE, o astfel de situație va viza mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro pe an, care reprezintă 0,6% din PIB-ul celor „27” de state membre UE. Țările care vor fi cele mai afectate sunt Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și Franța.

    De asemenea, se semnalează că va exista un risc pentru investițiile europene în Rusia, în valoare de 311,4 miliarde de euro, UE fiind cel mai mare investitor străin din țară. În schimb, Rusia a investit în total 136 de miliarde de euro în UE.

    Drept urmare, o ruptură între cei doi vecini va avea probabil consecințe negative semnificative pentru ambele părți – spre deosebire de SUA, ale căror relații economice și comerciale cu Rusia sunt practic neglijabile.
    Reacția BCE

    În condițiile în care inflația se situează deja la niveluri record de 5,1%, presiunea asupra lui Lagarde și a conducerii Băncii Centrale Europene pentru a proceda la o creștere a ratelor dobânzilor și a înăspri politica monetară în general s-ar intensifica în cazul unui război.

    Cu toate acestea, după cum notează Neil Shearing de la Capital Economics, „politica monetară nu poate face prea multe astfel încât să influențeze prețurile energiei”.

    Până la urmă, după cum adaugă el, „în timp ce o creștere a prețurilor la energie ar crește și inflația pe termen scurt, toți ceilalți parametri rămânând neschimbați, pe termen mediu efectele asupra veniturilor reale ar fi deflaționiste”.

    Preluare Oikonomikos Tachydromos și Rador

Comentariile sunt închise.