Rețeaua lui George Soros împotriva partidului portughez CHEGA

de
Sursa foto: El Correo de Espana

Publicația Folha Nacional, a partidului CHEGA, dezvăluie modul în care rețele așa-zis jurnalistice, de fapt ale stângii radicale și aflate în solda organizațiilor soroșiste, sub pretextul „investigațiilor”, împroașcă noroi și etichetează tot ceea ce nu servește agendei acestora drept hate speech și „extrema dreaptă”.

În continuare, traducerea integrală a articolului semnat de jurnalistul spaniol Alvaro Peñas Lopez și publicat astăzi pe platforma online El Correo de Espana, pornind de la materialul apărut în Folha Nacional:

 În data de 16 noiembrie, la Facultatea de Științe Sociale și Umaniste din cadrul Universității NOVA din Lisabona (Nova FSCH), a fost anunțată lansarea autointitulatului „Consorțiu – Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație”. Asemenea multor altor organizații similare, „primul consorțiu portughez de jurnalism de investigație” este o asociație non-profit și, bineînțeles, neguvernamentală, deși crearea „Consorțiului” a fost mediatizată – cât de convenabil – chiar pe site-ul Ministerului portughez al Culturii.

Prima investigație a „Consorțiului” a fost asupra unui subiect de mare actualitate: prezența discursului instigator la ură (așa-zisul hate-speech) în rândul Forțelor de Securitate ale statului și, bineînțeles, legătura dintre acest tip de discurs și partidul CHEGA. O investigație care a fost imediat negată și respinsă de către președintele André Ventura, după cum a relatat ziarul CHEGA, Folha Nacional.

Dar cine sunt membrii „Consorțiului”? Potrivit unui reportaj publicat în Meios & Publicidade, printre campionii „jurnalismului independent” se numără: Pedro Coelho (jurnalist al postului de televiziune SIC, Societatea Independentă de Comunicare, și profesor la Nova FSCH), Paulo Pena (jurnalist la Investigate Europe), Filipe Teles și Ricardo Cabral Fernandes (jurnaliști la publicația electronică Setenta e Quatro), jurnaliștii independenți Cláudia Marques Santos și Tiago Carrasco, Pedro Miguel Santos și Ricardo Esteves Ribeiro (jurnaliști la Fumaça), avocatul Ricardo Correia Afonso și profesorii universitari de la Nova FSCH Carla Baptista, Dora Santos Silva, Marisa Torres da Silva, precum și João Figueira (Universitatea din Coimbra) și José Ricardo Carvalheiro (Universitatea din Beira Interior).

Membrii acestei echipe, conduse de jurnalistul SIC Pedro Coelho, au o îndelungată istorie de activism politic legat de stânga și extrema stângă și care, bineînțeles, au primit donații semnificative din partea lui George Soros, „filantropul” care donează milioane de dolari pentru a promova idealurile „societății deschise” promovate de stânga: avortul, drepturile LGBT, granițele deschise etc. Să luăm exemplul lui Paulo Pena, unul dintre membrii acestei echipe, el însuși parte dintr-un consorțiu internațional de jurnaliști, Investigate Europe, care a primit, în 2020, 124.000 de euro de la Fundația pentru o Societate Deschisă din Barcelona și, în 2019, 153.000 de euro.

Pe de altă parte, jurnaliștii Filipe Teles și Ricardo Cabral Fernandes lucrează pentru publicația digitală Setenta e Quatro, care se prezintă drept un „proiect de informare digitală care acționează pentru a garanta valorile democratice și progresiste”, și care a fost subvenționată de către Ana Gomes, fosta candidată a Partidului Socialist la Președinția Portugaliei. După cum se arată pe pagina de web a publicației, Gomes a finanțat Setenta e Quatro folosind banii donați campaniei sale prezidențiale: „După ce a închis conturile de campanie a candidaturii sale, Ana Gomes a decis să doneze suma rămasă, 31.000 de euro, către asociația Continuă să începi, pentru a susține proiectul Setenta e Quatro, lansat pe 13 iulie”. Ziarul Fumaça, pentru care lucrează jurnaliștii Pedro Miguel Santos și Ricardo Esteves Ribeiro – care fac parte, de asemenea, din „Consorțiu” – a primit, din 2018 încoace, granturi în valoare de 509.000 de euro din partea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă.

George Soros și Societatea Deschisă reprezintă un actor-cheie în finanțarea diferitelor instituții media care alcătuiesc „Consorțiul”, alături de organizații legate de extrema stângă și statul portughez. În ceea ce-i privește pe acești jurnaliști „independenți”, nu există niciun dubiu nici cu privire la orientarea lor politică. Să luăm exemplul jurnaliștilor Pedro Coelho de la SIC și Ricardo Cabral Fernandes de la Setenta e Quatro. Profesorul Pedro Coelho de la Nova FSCH, care a condus această „investigație”, nu se ferește să-și exprime opțiunile, pronunțându-se de mai multe ori împotriva partidului CHEGA, pe care îl califică „de extremă dreapta”. Cităm în continuare două tweet-uri postate înaintea ultimelor alegeri legislative, primul în 22 ianuarie 2022: „Ca jurnalist, nu pot scrie prea multe public în săptămâna dinaintea alegerilor. Pot scrie doar asta: în noiembrie 2020 și aprilie 2021, SIC a difuzat cinci reportaje despre extrema dreaptă în Europa, inclusiv în Portugalia. Extrema dreaptă. Asta e „tot” ceea ce este”. A doua postare este din 25 ianuarie 2022: „Nu-mi pasă dacă (ei) știu ce sunt din punct de vedere politic. Vreau ca ei să știe ceea ce nu sunt din punct de vedere politic. Nu sunt de extremă dreapta și mă tem că mulți încă nu au conștientizat că extrema dreaptă ar putea fi, a doua zi după alegeri, în situația de a influența guvernarea în Portugalia”. La rândul său, Ricardo Cabral Fernandes, jurnalist la Setenta e Quatro, a comentat pe Twitter, la 30 ianuarie, rezultatele alegerilor legislative: „Am bănuit că este doar o chestiune de timp, iar astăzi s-a întâmplat: extrema dreaptă și-a consolidat poziția în Parlament. Normalizarea urii va accelera. Să ne pregătim să-i facem față”.

La fel ca în multe alte cazuri, așa-numitul „Consorțiu – Rețeaua jurnaliștilor de investigație” nu are nimic de-a face cu „jurnalismul independent”, ci este mai degrabă o adunătură de activiști politici de extremă-stânga, al căror jurnalism slujește intereselor organizațiilor globaliste, precum Societatea Deschisă a lui George Soros, care îi finanțează cu generozitate. Imparțialitatea și obiectivitatea, trăsături care ar trebui să le guverneze activitatea acestor organizații, nu se regăsesc între valorile Societății Deschise.

Traducere de: Dragoș MOLDOVEANU

 

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost