Despre dreptul la muncă în România. Asiatici vs români de pretutindeni

Piața forței de muncă din România înregistrează schimbări dramatice, tot mai mulți muncitori străini fiind angajați în detrimentul celor români, în ultimii ani.

Cea mai recentă statistică pe această temă arătă că, în prezent, din totalul de 130.000 de permise de ședere, peste 50% au fost emise pentru angajare, pentru migranți din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh.

O simplă comparație cu anul 2013, atunci când au fost emise doar 11.000 de permise de ședere, ne arată amploarea fenomenului. În urmă cu doar 10 ani, persoanele care solicitau permis de ședere în România proveneau din Republica Moldova, Turcia, China, SUA, Israel, Tunisia sau Serbia.

Suma trimisă din România către Nepal a explodat!

O analiză realizată de aplicația financiară Revolut arată că, în primele șase luni ale anului, suma totală trimisă din România către Nepal a crescut de 10 ori, iar cea către Sri Lanka, de 5 ori, comparativ cu perioada similară din 2022.

Totodată, și remiterile de bani către India au crescut cu 64% față de aceeași perioadă a anului 2022. De asemenea, numărul de tranzacții către aceste țări a fost în creștere, către Nepal s-au efectuat de 13 ori mai multe tranzacții (sem. I 2023 vs. sem. I 2022), către Sri Lanka 8 ori mai multe tranzacții, iar către India mai mult cu 71%, potrivit sursei citate.

Motivația muncitorilor străini

Muncitorii străini aleg să muncească în România din două motive principale: ușurința de a obține permisul de muncă și salariul pe care îl pot câștiga aici.

„Da, dar când comparăm în Europa, în Asia, în Sri Lanka și în Europa, putem obține cu ușurință vize de muncă pentru România. Dar când încercăm să le obținem în altă țară, cum ar fi Germania sau orice altă țară din Europa, din spațiul Schengen, este prea greu să mergem să lucrăm acolo. Dacă aplicăm în România din țara noastră, putem obține cu ușurință permisul de muncă. Acesta este motivul pentru care am venit aici”, explică Ruwan, muncitor venit din Sri Lanka să muncească în România, potrivit unui interviu publicat de G4Media.

Ce se întâmplă cu românii de pretutindeni?

De aceste avantaje nu se bucură însă și românii de pretutindeni, care nu au cetățenie română, dar care  doresc să vină să muncească în România. În sprijinul acestora,  a fost inițiat un proiect de lege privind acordarea dreptului la muncă românilor de pretutindeni, care locuiesc în afara granițelor statului român și care nu au cetățenie română.

Însă, această inițiativa legislativă a fost respinsă, miercuri, în Comisia pentru Românii de Pretutindeni din Senat, după cum a semnalat, pe Facebook, senatorul Claudiu Târziu.

„Astăzi, la Comisia senatorială pentru Românii de Pretutindeni, pe care o prezidez, am avut de dat un raport pe o inițiativă legislativă care acorda drept liber la muncă în România tuturor celor care se identifică drept români, locuiesc în afara granițelor statului român și nu au cetățenie română.

Ar fi fost un act de dreptate pentru sutele de mii de români din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord și Albania, care, deși aparțin filonului etnic și cultural românesc, nu au cetățenie română și nu pot lucra în România, pentru că țările în care trăiesc nu se află în Uniunea Europeană.

În timpul ăsta, antreprenorii români aduc lucrători din Asia. Nu ar fi mai simplu să avem forță de muncă românească, să ni se alăture la lucru aici frații noștri, care cunosc limba sau vorbesc în dialect românesc, care sînt de cultură europeană și de credință creștină?

Din nefericire, clasa noastră politică este, în cea mai mare parte a ei, contra interesului nostru național. Așa încît, acest proiect de lege a fost respins prin, atenție!, abținerea de la vot a senatorilor PSD, PNL și USR. Ei sînt contra interesului românilor, dar nu vor să fie percepuți ca atare”, a transmis senatorul Claudiu Târziu (AUR).

Nu doar românii din străinătate sunt discriminați, ci chiar și cei care trăiesc în România, după cum avertiza, recent, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Arad, Marinel Hențeș.

„Pentru că noi cunoaștem locurile de muncă vacante și nevoia acestor anagajtori, noi le trimitem români. Români care, în proporție de 95-98%, sunt respinși pe motiv că nu corespund posturilor, cu toate că au aceeași calificare ca și persoanele care sunt importate. În felul acesta se creează discriminare, pentru că oamenii calificați din România nu prea îi găsești să se angajeze cu 500-600 de euro net, deci nu prea lucrează calificații pe această sumă. Și acesta este motivul principal pentru care muncitorii străini sunt avantajați. Din punctul meu de vedere, este un fenomen care descurajează munca românilor și, sigur, îi pune în situații de inferioritate”, a explicat, pentru Europa FM,  directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Arad – Marinel Hențeș.

Potrivit celor mai recente statistici date publicității de Institutul Național de Statistică (INS), populația României a crescut pe baza imigranților veniți la muncă, după cum a relatat, recent, R3Media.

 

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Un comentariu la „Despre dreptul la muncă în România. Asiatici vs români de pretutindeni”

  1. Ce au trait si traiesc germanii , cu forta de munca turca din anii 1970 , in detrimtentul fortei de munca sarba din anii 1960 , prin decizia de atunci a premierului german de schimbare a ” IMPORTULUI DE FORTA DE MUNCA ” , ceea ce traim noi acum , adica : sarbii din anii 1960 s-au intors in Serbia in anii 1980-90 , etc fiind de o alta ” mentalitate nationala ” , turcii din anii 1970 in Germania ca forta de munca s-au stabilt defintiv , acum fiind o ” etnie cu drept de vot ” in Germania .Deci si noi in ROMANIA , dupa ” principiul musulman ” , ne putem astepta ca avand in vedere masa ” fortei de munca de moment ” acum in crestere de la an , peste 10-20 de ani sa ne trezim cu alta etnie „musulman/ europeana ” care isi cere drepturile ei in Romania , dupa ” Principiul turcesc/musulman ” din Germania . Repet nu doresc sa aduc prejudecati ” de natura rasiale etniei musulmane ” doar fac o comparatie analitica , informata statsitica , a evolutiei fortei de munca in Germania , perioada 1970-1990 si actuala cu consecintele ei demografice , sociale si politice . sunt date publice acu acces nelimitat si oricare analist date le poate verifica .

Comentariile sunt închise.