Un cer roșu și mai multe teorii. De la Sinaxar și aurora boreală, la experimentul HAARP

Imaginile cu cerul de un roșu intens de duminică seara au făcut înconjurul internetului și au dat naștere la mai multe explicații și teorii.

Cea mai vehiculată variantă, preluată și de RostOnline, a fost că este vorba despre aurora boreală, un fenonen natural care se desfășoară în cerul nopții în regiunile polare ale Pământului. Acest fenomen are loc atunci când particulele încărcate electric ale vântului solar interacționează cu atmosfera Pământului.

Sinaxarul zilei

Pe de altă parte, „Nimic fără Dumnezeu, Totul pentru țară” a semnat, pe Telegram, un text din Sinaxarul zilei de 6 noiembrie, pe care l-a pus în legătură cu fenomenul de duminică seara.

„Tot în această zi, pomenirea pulberei ce a căzut cu dumnezeiască iubire de oameni, pe timpul lui Leon cel Mare. În anul al optsprezecelea al împaratiei lui Leon cel Mare, care se numea și Marcel, în șase zile ale lunii lui noiembrie, în ceasul de amiază, tot cerul s-a acoperit de nori. Iar obișnuita întunecare a norilor prefacându-se în roșeață, se părea că are să ardă toată lumea. Atâta a înspaimântat pe toti oamenii, încât numai privind cerul, toți socoteau că, de va cădea ploaie din acest fel de nori înroșiți, negreșit ploaia aceea va fi foc și pară, care are să ardă ca ploaia de foc care a căzut și a ars Sodoma.

Așadar pentru așteptarea aceasta cu îndoială, toți creștinii năzuiau la sfintele biserici și se rugau lui Dumnezeu cu rugăciune și cu plângere. Deci iubitorul de oameni Dumnezeu, amestecând pedeapsa cu bunatatea Sa, a poruncit norilor și au plouat o ploaie neobișnuită și străină, care pricinuia frica între cei păcătoși.

Căci începând ploaie de cu seara, a tinut pâna la miezul noptii. Iar ploaia ce cădea era o pulbere neagră, si ardea foarte, asemenea cu cenusa din cuptorul cel cu foc. Și atât de multă a cazut, încât s-a aflat pe deasupra pamântului și peste cărămizile caselor mai groasă de o palmă bărbătească. Și a ars și a pârjolit toate ierburile pamântului și sadurile si copacii. Era înca si foarte greu de spalat. Însemnând cu aceasta atât mânia lui Dumnezeu, cât si pacatul cel greu de spalat. Căci după aceasta, au cazut multe și cumplite ploi în multe zile, si abia au putut spăla pulberea aceea.

Aceasta a fost pilda. Că, adică, păcatul se află în noi ca o pulbere înfocată și neagră ce mănâncă ca focul sadurile bunatăților. Pentru aceasta avem trebuință, ca de ploaie, de multe lacrimi izbucnite de jos, din adâncul inimii, cu suspin și amărăciunea sufletului, ca să spălam prin această cenușă cea arzătoare a răutății, și să adapăm pământul cel bun al minții noastre și să-l facem roditor de fapte bune. Și așa să scăpăm de chinul gheenei, care arde sufletele și trupurile noastre, și să dobândim împărăția cerurilor. (Sursa: SINAXAR 6 noiembrie)”

Experimentul HAARP

O altă interpretare, devenită virală, a fost că fenomenul de duminică seară are legătură cu un experiment derulat de o Universitate din Alaska.

„Pe site-ul programului HAARP al Universitatății Fairbanks din Alaska a fost postat un anunț in care publicul este inștiințat despre un program de cercetare efectuat in perioada 4-7 noiembrie 2023”, a scris, pe Facebook, Petre Căluian.

«Programul de cercetare HAARP va desfășura o campanie de cercetare în perioada 4-7 noiembrie pentru a studia strălucirea artificială a aerului și undele radio de frecvență foarte joasă/frecvență extrem de joasă (VLF/ELF).

Obiectivele principale ale acestei campanii de cercetare sunt de a înțelege mai bine mecanismele din ionosferă care produc emisii optice și de a investiga dacă anumite tipuri de unde din ionosferă pot amplifica undele VLF/ELF. Experimente suplimentare vor căuta să determine dacă sateliții pot folosi undele de plasmă în ionosferă pentru detectarea și evitarea coliziunilor. (…)

The High-frequency Active Auroral Research Program (HAARP) este un program științific care vizează studierea proprietăților și comportamentul ionosferei.»

În loc de concluzie

Dincolo de aceste posibile explicații, cert este că, în multe zone din țara noastră, cerul a avut, duminică, 5 noiembrie 2023, o culoare neobișnuită, un roșu aprins în miez de noapte. Indiferent de teoria cu care rezonăm pentru a explica acest fenomen, este bine totuși să luăm aminte și la faptele noastre, să îndreptăm ce e de îndreptat și să căutăm să fim de partea binelui în viața de zi cu zi.

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost