Simbolurile creștine, interzise în instituțiile publice? Ce prevede decizia Curții de Justiție a UE

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, marţi, că o administraţie publică poate să interzică angajaților, inclusiv celor care nu lucrează în mod direct cu publicul, să poarte însemne religioase.

Decizia precizează că astfel de interdicţii sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”, notează Agerpres, citând agențiile de presă internaționale.

„Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase”, se arată în decizia CJUE.

CJUE s-a pronunţat marţi după ce comuna belgiană Ans i-a interzis în 2021 uneia dintre angajatele sale, care lucra mai ales fără a avea contact cu publicul, să poarte văl islamic la locul de muncă.

Ulterior, administraţia publică a modificat regulamentul intern pentru a le impune angajaţilor săi să respecte o neutralitate strictă, interzicând „orice formă de prozelitism” şi „arborarea oricărui semn evident” de apartenenţă ideologică sau religioasă, inclusiv în cazul celor care nu lucrează cu publicul.

Angajata vizată a atacat atunci decizia în justiţie, considerând că este discriminatorie şi îi încalcă libertatea de religie.

CJUE, sesizată de tribunalul de muncă din Liege, a decis că „politica de strictă neutralitate pe care o administraţie publică le-o impune angajaţilor săi (…) poate fi considerată ca fiind obiectiv justificată de un obiectiv legitim”.

Curtea consideră „la fel de justificată alegerea unei alte administraţii publice în favoarea unei politici care autorizează, în mod general şi nediferenţiat, portul unor semne vizibile de convingeri, mai ales filosofice sau religioase, inclusiv în contactele cu publicul, sau o interdicţie a portului unor astfel de însemne limitată la situaţiile ce implică astfel de contacte”.

Potrivit CJUE, „fiecare stat membru dispune de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu.”

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost