Corneliu Zelea-Codreanu: Repere biografice

13 sept. 1899 Corneliu Zelea-Codreanu se naşte la Iaşi, în familia unui profesor de liceu.

1912-1916: urmează Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu.

1916: participă alături de tatăl său, Ion Zelea-Codreanu, comandant de companie, la frontul din Ardeal. Nu este acceptat ca voluntar din cauza vârstei.

1917-1918: urmează Şcoala Militară de Infanterie din Botoşani.

1919 Înfiinţează o organizaţie naţionalistă a elevilor la Liceul din Huşi. În toamnă îşi ia bacalaureatul şi se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi.

Nov. 1919: Ion Zelea-Codreanu este ales deputat de Suceava (din partea Partidului Naţionalist Democratic PND, condus de N. Iorga).

1919-1920: Corneliu Zelea-Codreanu se înscrie în Garda Conştiinţei Naţionale, condusă de Constantin Pancu.

1920-1922: activează în Cercul Studenţesc Ştefan Vodă. Au loc o serie de conflicte şi de încăierări între studenţii naţionalişti, în minoritate, şi cei bolşevici, majoritari. Presa începe să scrie despre Codreanu; majoritatea articolelor îl critică.

1921: este eliminat din Universitate printr-un abuz al Senatului. Consiliul Facultăţii de Drept contestă hotărîrea; decan era profesorul de economie politică A. C. Cuza, deputat PND. Codreanu rămâne student. Este ales preşedintele Societăţii Studenţilor în Drept.

1922: Înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. Îşi dă licenţa, dar rectoratul refuză să-i elibereze diploma. În toamnă pleacă la studii în Germania. De la un prieten german aude pentru prima oară de un pictor ce iniţiase o mişcare antisemită, Adolf Hitler.

Dec. 1922: contribuie la organizarea grevei studenţeşti şi a adunării naţionale de la Iaşi, în urma căreia s-a înfiinţat Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC). Anul universitar 1922-1923 este îngheţat.

4 martie 1923: la Iaşi ia naştere LANC, sub conducerea lui A. C. Cuza, care îl însărcinează pe Codreanu cu organizarea filialelor din ţară.

28 martie 1923: este votată Constituţia, cu art. 7 modificat, prin care străinii din România, majoritatea evrei, primeau drepturi politice. La Iaşi au loc proteste de stradă şi schimburi de focuri între naţionalişti şi evrei. Codreanu este arestat pentru prima oară.

Sept. 1923: Codreanu organizează primul congres LANC la Cîmpulung Moldovenesc.

Oct. 1923 – martie 1924: este închis la Închisoarea Văcăreşti din Bucureşti (fosta mănăstire) şi anchetat pentru complot contra siguranţei statului. La proces va fi achitat. Grupul Văcăreştenilor intenţionase să-i împuşte pe cîţiva demnitari consideraţi trădători ai cauzei naţionale (printre care se aflau ministrul justiţiei şi un director de ziar).

Mai 1924: înfiinţează prima tabără de muncă voluntară, lîngă Ungheni.

Oct. 1924: Codreanu îl împuşcă mortal pe prefectul Poliţiei Iaşi, C. Manciu. La proces este achitat (mai 1925).

Iunie 1925: se căsătoreşte cu Elena Ilinoiu. Nunta se transformă într-o serbare câmpenească, la care au participat circa 100.000 persoane.

Sept. 1925: se înscrie pentru doctoratul în economie la Universitatea din Grenoble (Franţa).

Mai 1926: Codreanu candidează pe listele LANC şi pierde. Tatăl său, Ion Zelea-Codreanu, este ales deputat LANC la Rădăuţi.

Mai 1927: LANC se scindează. Grupul Văcăreştenilor eşuează în încercările de a menţine unitatea Ligii.

24 iunie 1927: Codreanu înfiinţează Legiunea Arhanghelul Mihail.

Iulie 1927: moare Regele Ferdinand. Este numită o Regenţă.

Aug. 1927: apare primul număr din revista legionară Pămîntul Strămoşesc.

Dec. 1929: prima întrunire publică legionară are loc la Bereşti (pe atunci în judeţul Galaţi).

Apr. 1930: Codreanu înfiinţează Garda de Fier.

8 iunie 1930: Carol al II-lea devine rege.

Iulie 1930: Codreanu este arestat pentru o presupusă implicare în atentatul împotriva ministrului de interne. La proces este achitat.

Ian. 1931: guvernul ţărănist dizolvă Garda de Fier. La sediile Gărzii se fac percheziţii şi confiscări de documente. Codreanu şi alţi şefi legionari sunt arestaţi, pentru atentat la siguranţa statului. La proces vor fi achitaţi.

Aug. 1931: legionarii participă la alegerile parţiale din judeţul Neamţ sub numele de Gruparea Politică Corneliu Zelea-Codreanu. Codreanu este ales deputat.

Martie 1932: guvernul Iorga-Argetoianu dizolvă Garda de Fier. Ion Zelea-Codreanu este arestat. Legionarii cîştigă alegerile parţiale din judeţul Tutova.

Iulie 1932: la alegerile generale Gruparea Corneliu Z. Codreanu obţine 5 locuri de deputaţi (2,3% din voturi).  Codreanu devine deputat pentru a doua oară, alături de tatăl lui.

Dec. 1933: guvernul liberal dizolvă Garda de Fier, în ultima zi de depunere a listelor de candidaţi. Sunt arestaţi peste o mie de legionari.

20 dec 1933: Partidul Naţional Liberal cîştigă alegerile şi formează guvernul.

29 dec. 1933: o echipă de legionari (Nicadorii) îl împuşcă pe preşedintele Consiliului de Miniştri, I. G. Duca. Codreanu şi mai mulţi şefi legionari sunt arestaţi şi ei. La proces Nicadorii (Nicolae Constantinescu, Doru Belimace şi Ion Caranica) sunt condamnaţi la închisoare pe viaţă, iar ceilalţi legionari sunt achitaţi.

1934: Carol al II-lea înfiinţează Straja Ţării, organizaţie de tineret obligatorie pentru elevii şcolilor de stat. Preşedintele ei era Teofil Sidorovici.

Martie 1935: Codreanu înfiinţează Partidul Totul Pentru Ţară. Şeful Partidului era gen. Gh. Cantacuzino-Grănicerul.

1936: Codreanu scrie cartea Pentru legionari. În condiţiile în care exista o lege a cenzurii, cartea este tipărită în ilegalitate.

8 nov. 1936: La Bucureşti este inaugurată Casa Verde, clădire construită prin muncă voluntară, ce devine sediul oficial al Gărzii.

Febr. 1937: Carol al II-lea îi cere lui Codreanu să-i cedeze şefia Gărzii de Fier. Codreanu refuză.

20 martie 1937: Are loc şedinţa de încheiere a sesiunii parlamentare.

Nov. 1937: Partidul Totul Pentru Ţară încheie un Pact de neagresiune electorală cu Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal (aripa Gh. Brătianu). În ţară existau peste 34.000 de organizaţii legionare, numite cuiburi.

Dec. 1937: La alegeri Partidul Totul Pentru Ţară obţine 15,5% din voturi (locul trei). Pentru prima oară, nici un partid nu reuşea să întrunească prima majoritară, de 40%, pentru a alcătui un guvern. [Conform legii electorale, partidul care obţinea cel puţin 40% din voturi lua 4/5 din locurile din Parlament şi forma guvernul.]

10 febr. 1938 Carol al II-lea instaurează regimul de guvernare personală.

21 febr. 1938: Codreanu dizolvă Partidul Totul Pentru Ţară.

30 martie 1938: Carol al II-lea dizolvă toate partidele politice. Regimul parlamentar constituţional se încheie, pentru mai multe decenii. În România începe o serie de dictaturi, încheiată prin Revoluţia din decembrie 1989.

Apr. 1938: Codreanu este arestat, judecat şi condamnat la zece ani muncă silnică.

30 nov. 1938: Din ordinul lui Carol al II-lea, Corneliu Zelea-Codreanu este asasinat, alături de alţi 13 lideri legionari (Nicadorii şi Decemvirii). În prezent, ei nu au nici măcar un cenotaf.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

2 thoughts on “Corneliu Zelea-Codreanu: Repere biografice

Spune-ți părerea