O carte care desfiinţează monopolul Stîngii asupra interesului pentru ecologie

La Editura ROST a apărut a doua carte: Creaţia şi inima omului. O perspectivă creştin-ortodoxă asupra mediului, de Pr. Michael Butler şi Andrew P. Morriss, în traducerea lui Paul S. Grigoriu. O puteţi comanda direct la editură (prin e-mail: [email protected]; preţ de vînzare 10 lei/ exemplar plus cheltuielile de expediţie; cu plata în sistem ramburs), dar este distribuită şi de Supergraph (tel: 021 319 1083, pentru librării). Lansare oficială va avea loc curînd, la o dată şi într-un loc pe care le vom comunica din timp. Pînă atunci, vă invit să citiţi Cuvîntul înainte, pentru a afla cîte ceva despre conţinutul cărţii.

creatia cop. 1

 

creatia cop. 4

 

Cuvînt înainte

Aceasta este o carte-eveniment. Prima carte apărută în limba română care oferă o perspectivă creştin-ortodoxă asupra ecologiei. De la acest volum – de mică întindere, dar de mare respiraţie – putem porni o discuţie serioasă despre implicarea creştinului ortodox în apărarea mediului. Autorii arată, cu argumente teologice, de ce, în calitate de creştini, avem obligaţia de a proteja pămîntul, apa şi aerul de poluare; şi care este raportarea corectă a omului la ansamblul Creaţiei lui Dumnezeu. Iată, mai jos, un fragment relevant pentru conţinutul dogmatic al cărţii:
„După cum spunem într-o rugăciune cu care încep aproape toate slujbele ortodoxe, «Împărate Ceresc, Mîngîietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă…». Astfel, orice om are o responsabilitate individuală de a se îngriji de toată creaţia, pentru că Dumnezeu este prezent în ea. Dacă reţinem acest principiu cînd ne facem alegerile în privinţa mediului, lucrurile devin mai limpezi – nu trebuie să aruncăm deşeuri care ar dăuna creaţiei într-un lac sau într-un rîu, la fel cum nu trebuie să le aruncăm într-o biserică. În acelaşi timp, acest principiu pune accentul pe noi ca indivizi şi pe alegerile noastre. Nu este suficient să delegăm responsabilitatea pentru mediu statului, la fel cum nu este suficient să lăsăm statul să păstreze curăţenia într-o biserică.
Mai mult, trebuie să ne ferim de afirmaţii absolutiste în privinţa interacţiunii noastre cu creaţia. A păstra curăţenia într-o biserică nu înseamnă că nu putem să ardem tămîie în timpul slujbelor. La fel, ni s-a dat o creaţie care poate să suporte unele dintre impacturile cauzate de noi. Astfel, acţiunea naturală a cursurilor de apă le curăţă într-o anumită măsură de «poluarea» cauzată de oameni – un termen ambiguu în prea multe cazuri, neexistînd un consens asupra definiţiei – iar îndiguirea unui curs de apă poate furniza apă sau energie cu un anumit impact asupra «mediului», prea adesea definit prin excluderea oamenilor care îl locuiesc.
Această concepţie a prezenţei lui Dumnezeu peste tot are şi un înţeles mult mai adînc. Imanenţa lui Dumnezeu, prezenţa Lui în ordinea creată, este o parte a învăţăturii teologiei ortodoxe, iar asta înseamnă că creaţia, fiind umplută de prezenţa lui Dumnezeu, nu poate fi minimalizată atunci cînd vorbim despre modurile în care Îl cunoaştem pe Dumnezeu sau despre cum sîntem mîntuiţi, căci şi creaţia îşi are locul în iconomia (planul) mîntuirii”.
Fără o abordare ideologică, această carte desfiinţează monopolul Stîngii politice asupra interesului pentru ecologie. Aşa cum Dumnezeu nu are culoare politică, aşa nici pămîntul care ne hrăneşte, apa care ne curmă setea şi aerul pe care îl respirăm nu sînt în exclusivitate ale unei direcţii politice.
E drept că la noi, ca în toată lumea, mişcările ecologiste aparţin, în general, Stîngii, prin temeiurile ideologice, ambiţiile sociale şi mijloacele folosite. De aceea, Dreapta evită marile dezbateri pe subiecte ecologice sau rămîne rezervată cînd este chemată să exprime o poziţie tranşantă în privinţa unui proiect industrial cu impact major asupra mediului.
Însă, omul de dreapta e religios prin definiţie, iar în România este în majoritate creştin-ortodox. Aşa încît ar trebui să-şi fundamenteze un comportament ecologist prin recursul la Evanghelii şi la scrierile Sfinţilor Părinţi. Exact cum ne invită Pr. Michael Butler (preot ortodox, paroh în Olmsted Falls – Ohio, SUA) şi Dr. Andrew P. Morriss (decanul Facultăţii de Drept a Texas A & M University, un specialist recunoscut şi în economie şi ecologie).
Unii au făcut-o deja, cu mult înainte de apariţia acestei cărţi, dar ea îi va încuraja şi pe alţii. În ultimii ani, o seamă de organizaţii civice conservator-creştine din România şi personalităţi neafiliate, dar cu opţiuni politice de dreapta, au devenit tot mai vocale pe temele de mediu. Aşa se face că, la manifestaţiile de protest împotriva proiectului de exploatare cu cianuri a aurului de la Roşia Montană (dar să nu uităm de Certej şi Baia Mare!) şi contra proiectului de exploatare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică de la Pungeşti şi Bîrlad – în judeţul Vaslui, Vama Veche şi Costineşti – Constanţa şi Băile Felix – Bihor, au apărut pentru prima dată la un loc activişti cu vederi politice de stînga şi activişti de dreapta. Pentru un ochi atent a fost limpede distincţia dintre cele două grupuri prin mesajele pe care le purtau. Mai mult, de la un moment dat încolo, militanţii de dreapta au părut să domine demonstraţiile, atît prin coregrafie, cît şi prin sloganuri şi revendicări. În rîndurile demonstranţilor au apărut, destul de repede, icoane (mai ales ale Maicii Domnului), portrete ale unor eroi naţionali (ca Avram Iancu, de pildă) şi îndemnuri de sorginte sau cu conotaţii creştine.
Asociaţia „Rost”, la a cărei editură apare volumul de faţă, a îngroşat şi ea rîndurile protestatarilor contra exploatării aurului şi gazelor de şist prin metode care dăunează mediului şi, implicit, oamenilor. De asemenea, Asociaţia „Rost” a publicat mai multe articole pe această temă în revista lunară omonimă (decembrie 2002 – septembrie 2012), ca şi pe platforma electronică de reacţie rapidă www.rostoline.ro, şi a semnat mai multe memorii către autorităţi şi petiţii publice. În logica acestor demersuri se înscrie şi tipărirea variantei în limba română a volumului Creation and Heart of Man: An Orthodox Christian Perspective on Environmentalism, Pr. Michael Butler şi Andrew P. Morriss – volum apărut iniţial la Acton Institute – SUA (decembrie 2013).
Institutul Acton pentru Studiul Religiei şi al Libertăţii, care poartă numele marelui istoric englez Lord John Acton (1834-1902), încearcă să articuleze o viziune despre societate bazată deopotrivă pe libertate şi virtute, singura care ar garanta dezvoltarea armonioasă şi înfloritoare a umanităţii. Pentru a lămuri relaţia dintre libertate şi virtute, Institutul organizează seminarii şi publică diferite cărţi, monografii, periodice şi articole.
Institutul Acton este o organizaţie privată, de orientare conservator-creştină, în care activează preoţi creştin-ortodocşi şi romano-catolici, profesori universitari, scriitori şi artişti.
Apariţia cărţii Creaţia şi inima omului. O perspectivă creştin-ortodoxă asupra mediului în România este începutul colaborării dintre Asociaţia „Rost” şi Acton Institute, pe care o sperăm cît mai lungă şi folositoare. Un rol esenţial în legătura dintre cele două organizaţii a jucat dl Corneliu Berari, de la Institutul Republican din România – un think tank care sprijină Partidul Noua Republică. De aceea, adresez aici mulţumirile cuvenite dlui Corneliu Berari şi Institutului Republican. De asemenea, mulţumesc Institutului Acton, părintelui dr. Michael Butler şi dlui profesor universitar dr. Andrew P. Morris pentru cedarea gratuită către Editura ROST a drepturilor pentru prezenta ediţie a cărţii.
Claudiu Târziu

About Claudiu Târziu

Jurnalist, scriitor şi editor (n. 1973, Bacău). Preşedinte al Asociaţiei “Rost” din Bucureşti şi director al editurii omonime.

1 thought on “O carte care desfiinţează monopolul Stîngii asupra interesului pentru ecologie

Spune-ți părerea