Renașterea naționalismului european

Duminică, 6 decembrie 2015, s-a desfășurat primul tur al alegerilor regionale în Franța. Mîine, 13 decembrie, se va desfășura turul doi. Pe primul loc în primul tur s-a clasat formațiunea naționalistă Frontul Național.

Presa mainstream s-a panicat și a reacționat imediat. Etichetele de extremism, rasism, izolaționism ba chiar comunism (!) nu au întîrziat să apară. Și asta doar pentru faptul că Frontul Național se declară naționalist. Conform acestei prese, francezii trebuiau să voteze aceleași partide care au creat dezastrul în care se găsește Franța în prezent.

Dar ce este naționalismul? Naționalismul înseamnă identificarea cu istoria, cultura, limba, religia neamului tău.

Nicolae Bălcescu spunea că „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă; dar Naţiunea odată distrusă este definitiv dispărută„.

Acesta este lucrul urmărit de promotorii noii ordini mondiale, distrugerea națiunilor. Aceștia folosesc cuvinte mari cum este democrația, multiculturalismul, internaționalismul, prin înțeleg, de fapt, corporatismul și plutocrația. Uitați-vă la partidele românești! O dată la patru ani se fac că ascultă „vocea poporului”, politicienii se înveşmîntează în drapelul tricolor și se declară a fi „mîndri ca sînt români”. Asta doar pînă trec alegerile. Odată ajunși la putere, se pun pe jefuit și pe promovarea intereselor marilor corporații.

De aceea le e frică de adevărații naționaliști, pe care încearcă să-i demonizeze. Pentru un naționalist țara reprezintă totul, pentru că țara este familia sa. Pentru un naționalist interesul țării primează interesului oricărei mari corporații internaționale sau oricăror grupuri de interese. Un adevărat naționalist nu poate fi cumpărat.

Și atunci ce fac politicienii? Mai întîi apelează la frică. Prim-ministrul Franței, socialistul Manuel Valls, declară, nici mai mult nici mai puțin, că o victorie a dreptei naționaliste va duce la război civil:

„Există două opțiuni pentru țara noastră. Prima opțiune este cea a extremei drepte, practic a divizării țării, ce poate duce la război civil. A doua opțiune este cea a Republicii și a valorilor sale.”

Apoi, Stînga şi Dreapta se aliază, pentru a bloca accesul dreptei naționaliste la putere. După ce s-au înjurat și acuzat unii pe alții de dezastrul în care a ajuns Franța, socialiștii și „conservatorii” îşi dau mîna pentru a continua deznaționalizarea.

Vom afla mîine dacă le va reuși și de data aceasta manevra.

The following two tabs change content below.

Un gând despre “Renașterea naționalismului european

Spune-ți părerea