• De cine și cum vrem să scăpăm?, de Răzvan Codrescu

Cină de Taină a demnității românești

CUMINECARE TESTAMENTARĂ

Miercurea care tocmai a trecut, seara, am fost invitat prin mijlocirea lui Răzvan Codrescu, la o re-lansare a cărţii prietenului nostru, Marcel Petrişor, Cumplite încercări, Doamne, la Teatrul de pe Lipscani, în Sala Rapsodia. În aceeaşi seară şi în acelaşi loc, a fost lansată cartea domanei Doina Iovănel Spineanu, Teofan. Remember!, iar Fundaţia Aiud i-a acordat domnului Gheorghe Jijie Premiul pentru Demnitate Românească.

[Mai mult…]Cină de Taină a demnității românești

„Omul nou” s-a născut la Kremlin

Politica reeducării în lagărul comunist. 1946 – 1980

Toate regimurile comuniste instalate în plan mondial între 1945-1979 afirmau existenţa a două tipuri de infracţiuni, şi anume cele de drept comun şi cele politice. Infracţiunile de drept comun erau, în mod curent, pedepsite prin intermediul legilor penale, iar infracţiunile politice erau pedepsite prin intermediul unei legislaţii speciale, relative la atentatele la siguranţa naţională. Autorităţile politice, în ambele cazuri, considerau reeducarea drept principalul element de transformare morală, intelectuală, psihică şi politică a indivizilor condamnaţi indiferent de natura crimelor puse în sarcina acestora.

[Mai mult…]„Omul nou” s-a născut la Kremlin

Lungul drum spre Mecca românilor

Marian Mihai, preşedintele Asociaţiei Culturale „Rădăcini”, şi primarul Viorel Bodea din comuna Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara, au organizat la Costeşti o conferinţă ştiinţifică pe tema originii Dragobetelui şi a Mărţişorului. Chiar în ziua de Dragobete. Cea mai mare surpriză nu a fost conferinţa. Nu mă aşteptam ca localnicii să suporte prelegeri care au durat peste patru ore. „A fost o frumoasă lecţie de istorie şi vă mulţumim”, a spus primarul Viorel Bodea la final. 

[Mai mult…]Lungul drum spre Mecca românilor

Oamenii care au fost: Părintele Calciu

Reproduc aceste însemnări din 2003 ale Părintelui Calciu aşa cum au apărut în revista Puncte cardinale, din iarna pînă în vara lui 2004. E un text de suflet şi emoţia de a-l (re)citi e cu atît mai mare cu cît, deşi n-au trecut decît puţini ani de atunci, nu numai autorul lor a plecat dintre noi, dar şi mulţi dintre cei evocaţi: Teofil Mija, Adrian Făgeţeanu, Bartolomeu Valeriu Anania, Raul Volcinschi, Ion Gavrilă Ogoranu… Parcă stăm la o cumpănă dintre lumi şi rămînem, pe an ce trece, mai singuri şi mai săraci… Dar cîtă tainică putere de a păstra viaţa “în viul ei” au uneori cuvintele! (R. C.)

[Mai mult…]Oamenii care au fost: Părintele Calciu

Remember Marian Papahagi

În ianuarie 1999, în urma unui atac de cord, ne părăsea prematur, la doar 50 de ani (împliniţi pe 14 octombrie 1998), una dintre cele mai nobile şi mai complexe figuri culturale româneşti ale sfîrşitului de secol XX: profesorul Marian Papahagi, şeful Catedrei de Limbă şi Literatură Italiană, Spaniolă şi Portugheză de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj şi directorul Academiei Române de la Roma (căreia a reuşit să-i redea, în timpul destul de scurt al misiunii sale, ceva din prestigiul de odinioară).

[Mai mult…]Remember Marian Papahagi

Noua ordine bancară

La sfârşitul acestei săptămâni a avut loc conferinţa 2012: Între noua ordine bancară şi relansarea economiei, organizată de Medien şi susţinută de reprezentanţi ai mediului bancar.

Sistemul bancar românesc se află în formă, lucru ce s-a confirmat şi la sfârşitul crizei şi la începutul acestei noi recesiuni. BNR a avut meritul de a gestiona echilibrul din mediul bancar în perioada de boom economic, prin reglementări ce n-au fost întotdeauna pe placul bancherilor, dar care ne-au scăpat de o criză financiară în România.

În multe bănci managementul mixt, românesc şi străin, s-a dovedit complementar şi benefic. Ca factor obiectiv faptul că în ultimii 20 de ani economia românească nu s-a dezvoltat foarte mult ne-a protejat de pătrunderea „operaţiunilor toxice” în mediul bancar intern.

[Mai mult…]Noua ordine bancară

Recurs la Ţuţea

Şi au fost 20 de ani de la plecarea lui Petre Ţuţea.

În Clubul Ţăranului arhiplin mai mult de jumătate din participanţi au stat în picioare timp de două ceasuri. Dar nimeni nu s-a plîns. Am simţit că era mai mult decît curiozitate pentru subiectul întîlnirii, mai mult decît atracţia exercitată de numele vorbitorilor, era bucuria de a fi împreună. M-am bucurat şi eu să revăd o mulţime de prieteni şi personalităţi pe care le preţuiesc.

[Mai mult…]Recurs la Ţuţea